Din această observaţie reiese că filosofia levinasiană are rolul unui accent, al unei insistenţe asupra unor probleme deja puse de către gândirea anterioară. De asemenea, nu poate fi etichetată o întreagă tradiţie filosofică prin termenul de totalitate, când ea însăşi este o desfăşurare, o trecere de la un transcendent la altul, o depăşire continuă a gândirii într-un „altul" 370• Istoria căutărilor filosofice nu poate fi gândită pur şi simplu ca totalitate sau ca infinit.
368 E. Levinas, Totalitate şi infinit. Eseu despre exterioritate, p. 49: ,,Chipul vorbeşte.
Manifestarea chipului e deja discurs. Potrivit unui cuvînt al lui Platon, cel care se manifestă îşi vine sieşi în ajutor".
369 J. Derrida, op. cit., pp. 157-158.
370 Daniel Dahlstrom, "Hegel's questionable legacy", în Research in Phenomenology, Vol. 32, Leiden: Koninklijke Brill NV, 2002, p. 15: "Yet, it is also true that philosophy realizes its absolute self-consciousness precisely by finding itself in its other".
148
