ţului. Este ceea ce a Încercat În zilele noastre filosoful rus N.
Berdiaev Într-o sinteză filosofică ce îşi propune să Înţeleagă omul În toată spiritualitatea sa, dincolo de orice naturalism. Iar această
spiritualitate, ne dăm seama imediat, este spiritualitatea bizantină.
La contactul său cu lumea occidentală, lumea ortodoxă, moştenitoarea tradiţiei bizantine, s-a aflat deseori În faţa crudei dileme a alegerii. Peste tot au avut loc dezbateri aprinse, lupte. La final, s-a optat pentru asimilarea elementelor noi din lumea occidentală.
Niciun popor ortodox - În special poporul grec care, În calitate de moştenitor direct, a continuat, chiar În timpul dureroaselor secole ale dominaţiei turce, să cultive moştenirea spirituală a Bizan
ţului - nu şi-a renegat complet tradiţia bizantină, ce rămbe vie, pregătită să sprijine sufletul de fiecare dată cbd acesta, obosit de realizările exterioare ale civilizaţiei moderne, se Întoarce către sine, se caută şi se cercetează, de fiecare dată când sufletul este Însetat de spiritualitate. Ca atare, putem susţine că filosofia sau, mai exact, filosofia bizantină, Încă nu şi-a spus ultimul cuvânt.
1 A se vedea textul la inceput .
. 2 În: RHP, 3, p. 290.
BI BLIOGRAFIE GENERALĂ 1
Amantos K., Istoria Imperiului bizantin, II vol., Atena, 1945-1947, În greacă.
Baianos D. S., Patrologie, Atena, 1930, În greacă.
Brehier E., La philosophie du Moyen Âge, Paris, 1937.
Brehier L., La civilisation byzantine, Paris, 1950.
Diehl Charles, Les grands problernes de l'histoire byzantine, Paris, 1943.
Duhem P. -Le systeme du monde, de Platon a Copernic, Paris, 5 vol., 1913-19 17.
Disdier M. Th., 1. Bulletin bibliographique d'hagiographie byzantine et neo-grecque (19 18-193 1), EOR., 32, p. 97-1 19; 2. Bulletin bibliographique de la spiritualite byzantine et neogrecque, EOR., 32, 218-233.
Fuchs Friedrich, Die hoheren Schulen von Konstantinopel im Mittelalter, În: Byzantinisches Archiv. Heft 8, Leipzig, 1926.
Gilson E., 1. La philosophie au Moyen Âge, Paris, 1922; 2. Etudes de philosophie medievale, Strasbourg, 1921; 3. L'esprit de la philosophie medievale, Paris, 2 vol., 1932; La philosophie au Moyen Âge: Des origines patristiques a la fin du XIVe siecle, 1944.
1 Krombacher şi Ueberweg dau bibliografii abundente pentru cea mai mareparte dintre subiectele tratate 1n acest volum. Bibliografiile periodice din Revue
des sciences philosophiques et theologiques sunt şi ele utile. În Dictionnaire de Tbeologie catholique (Paris) se află deseori articole excelente.
Bib liog rafie g ene rală
379
Harnack Adolf, Lehrbuch der Dogmengeschichte, ed. a III-a., 3 vol., 1894-1897, Freiburg/Leipzig.
Krombacher K., Geschichte der byzantinischen Litteratur, ed. a II-a, Miinchen, 1897.
Logothetis K. I., Filosofia Părinţilor Bisericii în Evul Mediu, 2 vol., Atena, 1930-1934, În greacă.
Marouzeau J., L'annee philologique, 1914-1924, 1927-1934.
Pargoirie R. P. G., L'Eglise byzantine de 527 a 847, Paris, 1923.
Prantl C., Geschichte der Logik im Abendlande, 4 vol., Leipzig, 1855-1885.
Praechter Karl, Christlich-neuplatonische Beziehungen, BZ., 21, 1-27.
Reviste: Byzantinische Zeitschrift, Leipzig; Byzantion, Bruxelles; Echos d'Orient, Paris.
Stephanou E., Bulletin bibliographique de philosophie byzantine, EOR., 3 1, 55-74.
Uspenski Feodor., Notes sur l'histoire des etudes byzantines en Russie, B., II, 1-53.
U e berweg Geyer, Geschichte der Philosophie, vol. II, Die patristische und scolastische Philosophie, Berlin, 1928.
Vasiliev A. A., Histoire de l'Empire byzantin, trad. franceză, 2 vol., Paris, 1932.
ZaKUV-ST)VOU D.LOV. A., Bu�avnov, KQ<X't:Oc; KaL KOLVWVOLa, 'l(J'[OQLKTJ
emCTK67CT)atc;, Atena, 1951.
