ART. 8
Obiectul acţiunii judiciare
(]) Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulţumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanţa de con�
tencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluţionarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluţionare a unei cereri, precum şi prin refuzul de efectuare a unei anumite operaţiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim.
(JAJ) Persoanele fizice şi persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care invocă apărarea unui interes legitim public numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat.
(J1'2) Prin derogare de la dispoziţiile alin. (]), acţiunile întemeiate pe încălcarea unui interes legitim public pot avea ca obiect numai anularea actului sau obligarea autorităţii pârâte să emită un act sau un alt înscris, respectiv să efectueze o anumită operaţiune administrativă, sub sancţiunea penalităţilor de întârziere sau a amenzii, prevăzute la art. 24 alin. (2).
(2) Instanţa de contencios administrativ este competentă să soluţioneze litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii unui contract administrativ, precum şi orice litigii legate de încheierea, modificarea, interpretarea, executarea şi încetarea contractului administrativ.
(3) La soluţionarea litigiilor prevăzute la alin. (2) se are în vedere regula după care principiul libertă,tii contractuale este subordonat principiului priorităţii interesului public.
ART. 9*}
Acţiunile împotriva ordonanţelor Guvernului(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitimprin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe introduce acţiune la instanta decontencios administrativ, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate.
149
CĂTĂLIN BUCUR
(2) Instanţa de contencios administrativ, dacă apreciază că excepţia îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 29 alin. (1) şi (3) din Legea nr.
47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, sesizează, prin încheiere motivată, Curtea Constituţională şi suspendă
soluţionarea cauzei pe fond.
(3) După pronunţarea Cur,fii Constitu,tionale, instanţa de contencios administrativ repune cauza pe rol şi dă termen, cu citarea păr,tilor. Dacă
ordonanţa sau o dispoziţie a acesteia a fost declarată neconstituţională, instanţa soluţionează fondul cauzei; în caz contrar, ac,tiunea se respinge ca inadmisibilă.
(4) În situa,tia în care decizia de declarare a neconstituţionalităţii este urmarea unei excep,tii ridicate în altă cauză, ac,tiunea poate fi introdusă direct la instanţa de contencios administrativ competentă, în limitele unui termen de decădere de un an, calculat de la data publicării deciziei Cur,tii Constituţionale în .Monitorul Oficial al României, Partea I.
(5) Acţiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanţe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum şi, după caz, obligarea unei autorităţi publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite opera,tiuni administrative.
*) Curtea Constitu,tională, prin Decizia nr. 660/2007, a constatat că dispoziţiile art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
sunt neconstituţionale în măsura în care permit ca acţiunea introdusă la instanţa de contencios administrativ să aibă ca obiect principal constatarea neconstituţionalităţii unei ordonanţe sau a unei dispozi,tii dintr-o ordonanţă.
ART. 10
Instanţa competentă
(]) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorită,tile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 500. 000 de lei se solu,tionează în fond de către tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 500. OOO de lei se solu,tionează în fond de sec,tiile de contencios administrativ şi fiscal ale cur,ti/or de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. Completul de judecată este format din 2 judecători.
(2) Recursul împotriva sentin,te/or pronun,tate de tribunalele administrativ-fiscale se judecă de sec,tiile de contencios administrativ şi fiscal 150
ELEMENTE DE DREPT ADMINISTRATIV ROMÂN - caiet de seminar ale cur,tilor de apel, iar recursul împotriva sentinţelor pronun,tate de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale cur,tilor de apel se judecă de Sec,tia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Cur_ţi de Casaţie şi Justi,tie, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.
(3) Reclamantul se poate adresa instanţei de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului. Dacă reclamantul a optat pentm instan\a de la domiciliul pârâtului, nu se poate invoca excepţia necompetenţei teritoriale.
ART. 1 1
Tem1enul de introducere a acţiunii
(1) Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoaşterea dreptuluipretins şi repararea pagubei cauzate se pot introduce in termen de 6 luni de la: a) data comunicării răJpunsului la plângerea prealabilă; b) dattl comunicării refuzului nejustificat de soluţionare a cererii; c) data expirării termenului de soluţionare a plângerii prealabile, respectiv data expirării termenului legal de soluţionare a cererii; d) data expirării termenului prevăzut la art. 2 alin. (1) fit. h), calculat de la comunicarea actului administrativ emis în soluţionarea favorabilă a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile; e) data încheierii procesului-verbal de finalizare a procedurii concilierii, în cazul contractelor administrative.
(2) Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă şi peste termenul prevăzut la alin. (]), dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cwwştin,tă, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, după caz.
(2AJ) În cazul suspendării, potrivit legii speciale, a procedurii de solu,fionare a plângerii prealabile, termenul prevăzut la alin. (]) curge după
reluarea procedurii, de la momentul finalizării acesteia sau de la data expirării termenului legal de solu,fionare, după caz, dacă a expirat termenul prevăzut la alin. (2).
(3) În cazul acţiunilor fommlate de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public sau Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, termenul curge de la data când s-a cunoscut existenţa actului nelegal, fiind aplicabile în mod corespunzător prevederile alin. (2).
(4) Ordonanţele sau dispoziţiile din ordonanţe care se consideră a fi neconstituţionale, precum şi actele adtninistrative cu caracter nonnativ care se consideră a fi nelegale pot fi atacate oricând.
(5) Tem1enul prevăzut la alin. (1) este tennen de prescripţie, iar tennenul prevăzut la alin. (2) este tennen de decădere.
151
