o.u.G. NR. 80/2013
Art. 5
99
În al doilea rând, considerăm că şi cererile privind dezbaterea succesorală se potîncadra în această noţiune de „cereri în materia partajului judiciar", în înţelesul, desigur,vizat de ordonanţă, respectiv acela de cereri care se pot formula într-un proces alături decererea de partaj şi care îi influenţează modul de soluţionare.
De asemenea, apreciem că cererile privind dezbaterea succesorală se timbrează
potrivit art. 5 din ordonanţă, chiar şi în ipoteza în care, alături de acestea, nu a fost formulatsi
· un capăt de cerere având ca obiect partajul succesoral.
Împrejurarea că art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/199711l nu a fost preluat întocmai încuprinsul art. 5 din ordonanţă, ci într-o formă oarecum modificată, nu este de natură, înopinia noastră, să înlăture aplicarea art. 5 din ordonanţă în ceea ce priveşte timbrareacererilor privind dezbaterea succesorală.
Înclinăm spre opinia indicată anterior, potrivit căreia legiuitorul a urmărit exclusivraportarea simetrică a art. 5 din ordonanţă la art. 984 alin. (1) C. proc. civ. De altfel, procedurapartajului judiciar, reglementată de titlul V al cărţii a VI-a din Codul de procedură civilă,este aplicabilă independent de izvorul proprietăţii comune, vizând, prin urmare, inclusivpartajul succesoral, iar acesta din urmă presupune, în anumite cazuri, necesitarea formulăriiunor capete de cerere distincte având ca obiect constatarea calităţii de moştenitori şi acotelor succesorale, precum şi constatarea masei succesorale.
Pe de altă parte, art. 5 alin. (1) lit. b) din ordonanţă poate fi aplicat şi timbrăriiunei cereri având ca obiect constatarea calităţii de moştenitori şi a cotelor succesorale,întrucât şi moştenitorii au, ca regulă, calitatea de coproprietari şi le revine o cotă-parte dinmasa succesorală. Similar, art. 5 alin. (1) lit. a) din ordonanţă poate fi aplicat şi timbrăriiunei cereri având ca obiect constatarea masei succesorale, întrucât şi aceasta cuprinde,ca regulă, bunuri ce vor face obiect obiectul unui partaj.
Totodată, eventuala admitere prin hotărâre judecătorească a acestor capete decerere produce acelaşi folos patrimonial reclamantului, indiferent dacă acesta le-a dedusjudecăţii în cadrul unui proces de partaj sau separat de acesta.
§2. Cererile privind dezbaterea succesorală judiciarăl21
2.1. Capetele de cerere prin intermediul cărora succesiunea este dezbătută pecale judiciară
Dezbaterea unei succesiuni pe cale judiciară implică formularea unei cereri dechemare în judecată alcătuite:
fie dintr-un capăt având ca obiect constatarea calităţii de moştenitor şi a cotei-părţice se cuvine fiecărui moştenitor din masa succesorală (în această ipoteză, hotărârea111 Art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 prevedea timbrarea cererilor în discuţie după cum urmează:cereri pentru stabilirea calităţii de moştenitor - SO lei/moştenitor;cereri pentru stabilirea masei succesorale - 3% la valoarea masei succesorale;cereri de raport - 3% la valoarea bunurilor a căror raportare se solicită;cereri de reducţiune a liberalităţilor - 3% la valoarea rezervei care urmează a fi reîntregită
prin reducţiunea liberalităţilor;
cereri de partaj - 3% la valoarea masei partajabile.
Separat de această taxă, dacă părţile contestau bunurile de împărţit, valoarea acestora saudrepturile ori mărimea drepturilor coproprietarilor în cadrul cererilor de mai sus, taxa judiciară detimbru se datora de titularul cererii la valoarea contestată în condiţiile art. 2 alin. (1).
1'1 A se vedea, în prealabil, secţiunea §1 a comentariului aferent art. 5 din ordonanţă.
