În ipoteza în care se dezbat judiciar mai multe succesiuni subsecvente, pentru fiecarecapăt de cerere vizând constatarea calităţii de moştenitor şi a cotei-părţi ce se cuvinefiecărui moştenitor din masa succesorală, capăt de cerere formulat în cadrul dezbateriifiecăreia dintre succesiunile respective, se percepe câte o taxă judiciară de timbru calculată
potrivit art. 5 alin. (1) lit. b) din ordonanţă.
102 Art. 5
TAXELE JUDICIARE DE TIMBRU
2.3.1. Inaplicabilitatea art. 5 alin. (2) din ordonanţă în ipoteza în care cererea de chemareîn judecată cuprinde, alături de capătul de cerere vizând constatarea calităţii de moştenitorşi a cotei-părţi ce se cuvine fiecărui moştenitor din masa succesorală, şi un alt capăt decerere având unul dintre obiectele indicate de alin. (1) al aceluiaşi articolDacă alături de capătul de cerere privind constatarea calităţii de moştenitor şi acotei-părţi ce se cuvine fiecărui moştenitor din masa succesorală este formulat şi capătulde cerere privind constatarea drepturilor asupra bunurilor cuprinse în masa succesorală,atunci fiecare dintre aceste capete de cerere se timbrează cu o taxă judiciară distinctă.
Astfel, primul capăt se timbrează cu o taxă judiciară stabilită potrivit art. 5 alin. (1) lit. b) dinordonanţă, iar cel de-al doilea cu o taxă judiciară stabilită potrivit lit. a) de la acelaşi alineat.
În acest caz, apreciem că nu este incident art. 5 alin. (2) din ordonanţă, deşi,dacă am apela la o interpretare literală a textului legal, acesta ar fi fost aplicabil pentrustabilirea taxei judiciare de timbru aferente cererii în ansamblul său, din moment ceambele sale capete sunt enumerate în cuprinsul alin. (1) al aceluiaşi articol, alineat lacare face trimitere alin. (2)111.
Apreciem că raţiunea instituirii alin. (2) al art. 5 din ordonanţă a fost aceea de a nuimpune părţii obligaţia de plată a mai multor taxe judiciare de timbru în cuantum fiecarede 3% din valoarea aceleiaşi mase de bunuri.
De exemplu, dacă cererea este formată dintr-un capăt de cerere având ca obiectconstatarea drepturilor asupra bunurilor existente în masa succesorală şi dintr-un capătde cerere având ca obiect partajul acestor bunuri, în lipsa alin. (2) al art. 5 din ordonanţă,reclamantul ar fi datorat două taxe judiciare de timbru, fiecare în cuantum de 3% dinvaloarea aceloraşi bunuri; aplicându-se alin. (2) al art. 5 din ordonanţă, cererea menţionată
se timbrează cu o singură taxă judiciară în cuantum de 5% din valoarea bunurilor respective.
În schimb, dacă cererea este formată dintr-un capăt de cerere având ca obiectconstatarea calităţii de moştenitor şi a cotei-părţi succesorale şi dintr-un capăt de cerereavând ca obiect constatarea masei succesorale, atunci fiecare dintre aceste capete decerere se timbrează cu o taxă judiciară distinctă, şi anume primul capăt cu o taxă încuantum de 50 de lei pentru fiecare pretins moştenitor, potrivit art. 5 alin. (1) lit. b) dinordonanţă, şi cel de-al doilea cu o taxă de 3% din valoarea masei de bunuri, potrivit art. 5
alin. (1) lit. a) din acelaşi act normativ. Din moment ce, în acest caz, reclamantului nu îirevine obligaţia de plată a mai multor taxe judiciare de timbru în cuantum fiecare de3% din valoarea masei de bunuri, în opinia noastră, nu este incident art. 5 alin. (2) dinordonanţă şi, ca atare, cererea în ansamblul său nu se timbrează cu o taxă judiciară de5% din valoarea masei de bunuri.
Aplicarea, în cazul dat, a art. 5 alin. (2) din ordonanţă este de natură să conducă
la o soluţie inechitabilă pentru reclamant, întrucât acesta ar fi obligat să plătească otaxă judiciară de timbru de 5% din valoarea masei de bunuri, iar acest cuantum al taxeieste mai mare decât suma rezultată în urma adunării cuantumurilor taxelor judiciare detimbru aferente celor două capete de cerere dacă acestea s-ar timbra potrivit alin. (1) alaceluiaşi articol.
111 Problema a făcut obiect de dezbatere în cadrul Întâlnirii preşedinţilor secţiilor civile ale curţilor de apel - Curtea de Apel Bacău, 23-24 iunie 2016; minuta întâlnirii se găseşte pe site-ul www.inm-lex.ro; punctul de vedere al Institutului Naţional al Magistraturii a fost redactat de D.N. THEOHARI; participanţii la întâlnire şi-au însuşit, în unanimitate, soluţia expusă în punctul de vedere al I.N.M.
o.u.G. NR. 80/2013
