Drepturile reale de care a dispus defunctul prin legate în limita cotităţii disponibilefac parte din masa succesorală, chiar dacă, cu referire la drepturile de proprietate, bunurileîn privinţa cărora acestea există nu pot face obiectul unui eventual partaj între moştenitori,dacă aceştia nu sunt vizaţi de legat.
Bunurile care sunt aduse la masa succesorală ca efect al reducţiunii donaţiilor excesivesau al raportului donaţiilor, deşi nu au fost cuprinse în masa succesorală existentă la datadeschiderii succesiunii121, vor fi aduse însă, cu efect retroactiv, în componenţa acesteia.
În ceea ce priveşte cererea privind constatarea drepturilor reale asupra bunurilorexistente în masa succesorală, aceasta se timbrează potrivit art. 5 alin. (1) lit. a) din ordonanţă, aplicat în mod extensiv. În conformitate cu acest text legal, cererea privind stabilireabunurilor supuse împărţelii se timbrează cu o taxă judiciară de 3% din valoarea acestora.
În primul rând, cererea în discuţie are ca obiect constatarea drepturilor asuprabunurilor din masa succesorală, fiind o cerere în constatare.
Dacă în compunerea masei succesorale se include dreptul de proprietate asupraunui bun mobil, cererea se timbrează cu o taxă judiciară de 3% din valoarea de circulaţiea bunului respectiv, apreciată la data înregistrării cererii la instanţă, în condiţiile legii.
În schimb, dacă în compunerea masei succesorale se include dreptul de servituteasupra unui teren, cererea se timbrează cu o taxă judiciară de 3% din rezultatul aplicăriicotei de 20% la valoarea orientativă cuprinsă în grilele notariale a imobilului aservit de ladata înregistrării cererii la instanţă, în condiţiile legii. Astfel, considerăm că poate fi aplicată
valoarea stabilită în cuprinsul art. 4 alin. (2) teza a li-a din ordonanţă, respectiv aceea de20% din valoarea imobilului asupra căruia se solicită constituirea servituţii.
În al doilea rând, în ceea ce priveşte valoarea bunurilor în raport de care esteaplicabilă cota de 3%, arătăm următoarele:
valoarea bunului este cea de la data înregistrării cererii la instanţă, în condiţiilelegii, iar nu cea de la data deschiderii succesiunii;
în cazul bunurilor mobile, valoarea acestora este cea declarată de reclamant încerere potrivit art. 31 alin. (2) din ordonanţă, valoarea fiind cea de circulaţie;în cazul bunurilor imobile, având în vedere că cererea are ca obiect constatareaunui drept real, valoarea acestora este cea prevăzută de art. 31 alin. (3) din ordonanţă, şianume valoarea impozabilă sau, după caz, valoarea orientativă cuprinsă în grilele notariale.
111 Art. 866 C. civ. prevede că drepturile reale corespunzătoare proprietăţii publice sunt dreptul de administrare, dreptul de concesiune şi dreptul de folosinţă cu titlu gratuit, iar potrivit art. 868 alin. (1) şi, respectiv, art. 874 alin. (1) din acelaşi cod, dreptul de administrare aparţine regiilor autonome sau, după caz, autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale şi altor instituţii publice de interes naţional, judeţean ori local, în timp ce dreptul de folosinţă asupra bunurilor proprietate publică se acordă, cu titlu gratuit, pe termen limitat, în favoarea instituţiilor de utilitate publică.
121 FR. DEAK, R. POPESCU, Tratat de drept succesoral, voi. 111, Transmisiunea şi partajul moştenirii,
ed. 3-a, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2014, p. 185-187.
o.u.G. NR. 80/2013
Art. 5
105
În al treilea rând, cererea vizând constatarea drepturilor reale asupra bunurilorsuccesorale se timbrează potrivit art. 5 alin. (1) lit. a) din ordonanţă atât în ipoteza în caremasa succesorală este formată din mai multe bunuri, cât şi în ipoteza în care aceasta esteformată dintr-un singur bun, neexistând vreo raţiune pentru a se proceda în mod diferit111.
În al patrulea rând, în ipoteza partajului succesoral, pentru ca instanţa să poată
proceda la împărţeală, este necesar ca, în prealabil, să fie constatate calitatea părţilor demoştenitori, cotele lor succesorale şi componenţa masei succesorale, fie pe cale judiciară,fie pe cale notarială. Astfel, calitatea procesuală activă şi cea pasivă în cererea de partajjudiciar aparţin coproprietarilor, iar această din urmă calitate rezultă din transmisiuneacătre moştenitori pe cale succesorală a bunurilor existente în patrimoniul defunctului lamomentul deschiderii succesiunii.
Certificatul de moştenitor sau, după caz, hotărârea judecătorească prin care s-austabilit calitatea părţilor de moştenitori, cotele lor succesorale, precum şi componenţamasei succesorale face dovada acestei transmisiuni.
În lipsa acestora, reclamantul trebuie să formuleze o cerere de chemare în judecată
