Prin urmare, moştenitorul are deschisă calea cererii în realizare împotriva debitoruluimoştenirii (terţ sau alt moştenitor), şi anume cererea vizând obligarea pârâtului la executareaobligaţiei corelative dreptului de creanţă respectiv.
În măsura în care însă se formulează o atare cerere, aceasta este supusă timbrăriipotrivit art. 3 alin. (2) lit. b) din ordonanţă, reprezentând o cerere în constatarea existenţeiunui drept patrimonial. Dacă dreptul de creanţă constituie un drept de folosinţă asupraunui bun succesoral decurgând din încheierea unor contracte de locaţiune, concesiunesau comodat etc., considerăm că cererea vizând constatarea acestuia se timbrează cu otaxă judiciară în cuantum de 100 de lei, potrivit art. 8 alin. (1) lit. c) din ordonanţă.
2.4.2. Cererea privind constatarea pasivului masei succesoraleÎn ceea ce priveşte pasivul succesoral, acesta, ca regulă111, se divide de drept ladata deschiderii moştenirii proporţional cu cota succesorală ce revine fiecărui moştenitoruniversal şi cu titlu universal, raportat la art. 1.155 alin. (1) C. civ.
Prin urmare, similar ipotezei analizate anterior referitoare la drepturile de creanţă
ale defunctului, nici obligaţiile acestuia nu fac obiectul vreunui partaj judiciar, iar o cererea creditorilor moştenirii având ca obiect constatarea drepturilor lor de creanţă are caracterinadmisibil raportat la art. 35 teza a li-a C. proc. civ., potrivit căruia cererea în constatarenu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută
de lege; astfel, creditorul moştenirii este are deschisă calea cererii în realizare împotrivadebitorului moştenirii (terţ sau alt moştenitor), respectiv cererea vizând obligarea pârâtuluila executarea obligaţiei corelative dreptului de creanţă respectiv.
111 Potrivit art. 1.155 alin. (3) C. civ., regula divizării de drept a pasivului succesoral nu se aplică
dacă:
a)
obligaţia este indivizibilă;
b)
obligaţia are ca obiect un bun individual determinat ori o prestaţie determinată asupra unuiastfel de bun;
c)
obligaţia este garantată cu o ipotecă sau o altă garanţie reală, caz în care moştenitorul careprimeşte bunul afectat garanţiei va fi obligat pentru tot, însă numai în limita valorii acelui bun, iarparticiparea sa la restul pasivului moştenirii se reduce corespunzător;d)
unul dintre moştenitori este însărcinat, prin titlu, să execute singur obligaţia. În acest caz,dacă titlul îl reprezintă testamentul, scutirea celorlalţi moştenitori constituie o liberalitate, supusă
reducţiunii dacă este cazul.
O.U.G. NR. 80/2013
Art. 5
107
În măsura în care însă se formulează o atare cerere, aceasta este supusă timbrăriipotrivit art. 3 alin. (2) lit. b) din ordonanţă, reprezentând o cerere în constatarea existenţeiunei obligaţii patrimoniale corelative unui drept.
Moştenitorii defunctului au deschisă calea cererii în constatarea inexistenţeidrepturilor de creanţă ale creditorilor defunctului, timbrabilă potrivit art. 3 alin. (2) lit. b)din ordonanţă.
2.5. Cererea privind dezbaterea judiciară a unor succesiuni subsecventeDacă cererea de chemare în judecată priveşte dezbaterea unor succesiuni subsecvente, pentru fiecare capăt de cerere în parte, în conformitate cu art. 34 alin. (1) dinordonanţăr11, se datorează o taxă judiciară de timbru distinctă stabilită potrivit art. 5 dinacelaşi act normativ, cu observaţia că, în opinia noastră, art. 5 alin. (2) se aplică exclusivprin raportare la un grup de capete de cerere ce privesc dezbaterea unei singure succesiuni.
Exemplificând, o cerere de chemare în judecată având ca obiect dezbaterea a două
succesiuni subsecvente se timbrează după cum urmează:
capătul 1, având ca obiect constatarea că moştenitorii defunctului A sunt numitaB, în calitate de soţie supravieţuitoare, având o cotă-parte de 1/4 din masa succesorală,reclamantul C, în calitate de descendent de gradul I, având o cotă-parte de 3/8 din masasuccesorală, şi pârâta D, în calitate de descendent de gradul I, având o cotă-parte de 3/8
din masa succesorală, se timbrează cu o taxă judiciară în cuantum de 150 de lei [art. 5
alin. (1) lit. b) din ordonanţă - 50 de lei x 3 moştenitori];
capătul 2, având ca obiect constatarea că masa succesorală rămasă pe de urmadefunctului A se compune din dreptul de proprietate asupra bunului X (bun propriu aldefunctului A), se timbrează cu o taxă judiciară în cuantum de 3% x valoarea impozabilă
sau, după caz, valoarea orientativă din grilele notariale a bunului, la data înregistrăriicererii la instanţă, în condiţiile legii [art. 5 alin. (1) lit. a) din ordonanţă];capătul 3, având ca obiect constatarea că moştenitorii defunctei B sunt reclamantulC, în calitate de descendent de gradul I, având o cotă-parte de 1/2 din masa succesorală,şi pârâta D, în calitate de descendent de gradul I, având o cotă-parte de 1/2 din masasuccesorală, se timbrează cu o taxă judiciară în cuantum de 100 de lei [art. 5 alin. (1) lit. b)din ordonanţă - 50 de lei x 2 moştenitori];
capătul 4, având ca obiect constatarea că masa succesorală rămasă de pe urmadefunctei B se compune din cota de 1/4 din dreptul de proprietate asupra bunului X, setimbrează cu o taxă judiciară în cuantum de 3% x 1/4 x valoarea impozabilă sau, după caz,valoarea orientativă din grilele notariale a bunului, la data înregistrării cererii la instanţă,în condiţiile legii [art. 5 alin. (1) lit. a) din ordonanţă].
Capetele de cerere 1 şi 2 privesc dezbaterea succesiunii defunctului A, iar capetelede cerere 3 şi 4 privesc dezbaterea succesiunii defunctei B.
În măsura în care în completarea vreuneia dintre cele două dezbateri succesoralereclamantul ar mai fi formulat un capăt de cerere dintre cele prevăzute de art. 5 alin. (1),pentru care taxa judiciară de timbru se stabileşte prin raportare la o cotă de 3%, alin. (2)111 Potrivit art. 34 alin. (1) din ordonanţă, când o acţiune are mai multe capete de cerere, cufinalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte,după natura lui, cu excepţia cazurilor în care prin lege se prevede altfel.
