Prin sintagma „în cadrul aceleiaşi acţiuni" din cuprinsul art. 5 alin. (2) din ordonanţă
se înţelege „în cadrul aceleiaşi cereri" (cerere principală, cerere principală astfel cum a fostmodificată prin cerere adiţională sau cerere incidentală), iar nu „în cadrul aceluiaşi proces".
De exemplu, în măsura în care reclamantul a solicitat, prin cererea principală,constatarea calităţii de moştenitori ai unui defunct şi a cotei-părţi ce se cuvine fiecăruimoştenitor din masa succesorală, precum şi constatarea masei succesorale, iar pârâtula solicitat, prin cererea reconvenţională, partajul bunurilor incluse în masa succesorală,fiecare parte va achita taxa judiciară de timbru aferentă cererii sale.
Astfel, reclamantului îi revine obligaţia de a plăti pentru primul capăt al cereriiprincipale o taxă judiciară de timbru de 50 de lei pentru fiecare moştenitor indicat, potrivitart. 5 alin. (1) lit. b) din ordonanţă, şi o taxă judiciară de timbru pentru cel de-al doileacapăt al cererii principale de 3% din valoarea bunurilor incluse în masa succesorală, potrivitart. 5 alin. (1) lit. a) din acelaşi act normativ; aceste două taxe judiciare de timbru pot fi,evident, achitate deodată, iar nu separat.
Pârâtului îi revine obligaţia de a plăti pentru cererea reconvenţională o taxă judiciară
de timbru de 3% din valoarea bunurilor supuse împărţelii, potrivit art. 5 alin. (1) lit. f) dinordonanţă. Prin urmare, pârâtul nu are obligaţia achitării unei taxe judiciare de timbru încuantum de 5% din valoarea masei partajabile, întrucât art. 5 alin. (2) din ordonanţă nueste incident, din moment ce pretenţiile supuse unei taxe judiciare de timbru stabilite încotă de 3% nu fac parte din aceeaşi cerere.
§3. Cererea privind valorificarea creanţelor pe care coproprietarii le au uniifaţă de alţii, născute din starea de proprietate comună
Potrivit art. 5 alin. (1) lit. c) din ordonanţă, aceste cereri sunt supuse timbrării cuo taxă judiciară de 3% din valoarea creanţelor a căror recunoaştere se solicită.
Aceste creanţe dintre coproprietari decurg din sarcinile coproprietăţii, independentde izvorul acesteia din urmă, respectiv din conservarea şi administrarea bunului comunşi din producerea şi culegerea fructelor bunului comun.
Nu se includ în categoria creanţelor vizate de text creanţele defunctului faţă deterţi sau de moştenitori, creanţele creditorilor moştenirii şi nici creanţele unui soţ faţă
de celălalt soţ.
Având în vedere că cererile vizând valorificarea acestor drepturi de creanţă suntcereri cu individualitate proprie şi că drepturile de creanţă respective nu sunt incluse înmasa partajabilă, apreciem că soluţia legiuitorului de timbrare a acestora similar cererilorde partaj apare oarecum nejustificatăr11•
Este adevărat însă că existenţa acestor drepturi de creanţă în favoarea unuiasau unora dintre coproprietari constituie un criteriu legal al partajului; astfel, potrivit111 A se vedea, în acelaşi sens, T.C. BRICIU, Unele aspecte de noutate în materia taxelor judiciare de
timbru pentru cererile introduse la instanţele judecătoreşti, www.juridice.ro, 16 august 2013. Autorula arătat, în mod întemeiat, următoarele: ,,Prima diferenţă [de reglementare a O.U.G. nr. 80/2013
faţă de Legea nr. 146/1997 - n.n.], cu conotaţie mai mult negativă, este reprezentată de faptul că,pe lângă toate taxele judiciare de timbru relative la stabilirea calităţii de coproprietar şi a cotei-părţice se cuvine fiecăruia, stabilirea bunurilor, partajul propriu-zis, se adaugă şi o taxă procentuală, încazul pretenţiilor ce ar decurge din creanţe pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii, născutedin starea de proprietate comună - 3% din valoarea creanţelor a căror recunoaştere se solicită".
110
Art. 5
TAXELE JUDICIARE DE TIMBRU
art. 988 C. proc. civ., la formarea şi atribuirea loturilor, instanţa va ţine seama, după caz,şi de acordul părţilor, mărimea cotei-părţi ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor deîmpărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unii dintre coproprietari,
înainte de a se cere împărţea/a, au făcut construcţii sau îmbunătăţiri cu acordul celorlalţi
coproprietari sau altele asemenea.
De asemenea, legătura acestor cereri cu partajul rezultă şi din cuprinsul art. 677
C. civ., a cărui denumire marginală este „Datoriile născute în legătură cu bunul comun".
Potrivit alin. (1) al acestui articol, oricare dintre coproprietari poate cere stingerea datoriilornăscute în legătură cu coproprietatea şi care sunt scadente ori devin scadente în cursul anuluiîn care are loc partajul. Alin. (2) al articolului în discuţie prevede că suma necesară pentrustingerea acestor obligaţii va fi preluată, în lipsa unei stipulaţii contrare, din preţul vânzăriibunului comun cu ocazia partajului şi va fi suportată de către coproprietari proporţionalcu cota-parte a fiecăruia.
§4. Cererea de raport al donaţiilor şi cererea de raport al datoriilorPotrivit art. 5 alin. (1) lit. d) din ordonanţă, cererea de raport se timbrează cu otaxă judiciară de 3% din valoarea bunurilor a căror raportare se solicită.
Art. 1.146 C. civ. prevede că raportul donaţiilor este obligaţia pe care o au între eisoţul supravieţuitor şi descendenţii defunctului care vin efectiv şi împreună la moştenirealegală de a readuce la moştenire bunurile care le-au fost donate fără scutire de raport decătre cel ce lasă moştenirea.
Modalităţile de efectuare a raportului sunt prevăzute de art. 1.151 C. civ., după
cum urmează:
prin echivalent, în trei submodalităţi, şi anume prin preluare, prin imputaţie sauîn bani; raportul prin preluare se realizează prin luarea din masa succesorală de cătremoştenitorii îndreptăţiţi la raport a unor bunuri, pe cât posibil de aceeaşi natură şi calitatecu cele care au format obiectul donaţiei, ţinând seama de cotele succesorale ale fiecăruia;în cazul raportului prin imputaţie, valoarea donaţiei se scade din partea moştenitoruluiobligat la raport; în cazul raportului în bani, cel obligat la raport va depune la dispoziţiacelorlalţi moştenitori o sumă de bani care reprezintă diferenţa dintre valoarea bunuluidonat şi partea din această valoare ce corespunde cotei sale succesorale;în natură, la solicitarea donatarului, dacă acesta, la data cererii de raport, este încă
proprietarul bunului şi nu I-a grevat cu o sarcină reală şi nici nu l-a dat în locaţiune pentruo perioadă mai mare de 3 ani.
În conformitate cu art.1.152 alin. (1) C. civ., raportul se realizează în cadrul partajului,
