O.U.G. NR. 80/2013
Art. 5
113
o cotă de 1/2 din masa succesorală) şi are ca obiect partajul bunului X în valoare de30.000 de lei şi raportul datoriei pârâtului B faţă de defunctul C în valoare de 1.000 de lei;bunul se atribuie în natură în proprietatea exclusivă a reclamantului A, acesta fiindobligat la plata unei suite către pârât în valoare de 14.500 de lei, cuantumul suitei fiindrezultatul următoarei operaţii aritmetice: 15.000 de lei (30.000/2) - 500 de lei (1.000/2);cererea de raport formulată de reclamant se timbrează cu o taxă judiciară de40 de lei, potrivit art. 3 alin. (1) lit. a) din ordonanţă, aceasta fiind calculată la valoareadreptului reclamat, şi anume a sumei de 500 de lei, jumătate din datoria de 1.000 de lei,pentru care reclamantul a devenit creditor, în calitatea sa de moştenitor al defunctului C.
§5. Cererea de reducţiune a liberalităţilor excesive
Potrivit art. 5 alin. (1) lit. e) din ordonanţă, această cerere se timbrează cu otaxă judiciară de 3% din valoarea părţii de rezervă supusă reîntregirii prin reducţiunealiberalităţilor.
Numai atunci când reducţiunea liberalităţilor excesive este formulată pe cale deacţiune se impune timbrarea sa, iar nu şi atunci când este formulată pe cale de excepţiepotrivit art. 1.094 alin. (2) C. civ.111, şi anume ca apărare de fond în accepţiunea Coduluide procedură civilă.
De asemenea, cererea de reducţiune a liberalităţilor excesive se poate formula atâtpe calea unui proces separat de cel de partaj judiciar, cât şi în cadrul unui proces de partajjudiciar, în ambele cazuri timbrarea fiind reglementată de acelaşi text legal, respectiv deart. 5 alin. (1) lit. e) sau, după caz, alin. (2) din ordonanţă121• De exemplu, dacă cererea dereducţiune a liberalităţilor excesive constituie numai un capăt al unei cereri principale sauincidentale, celălalt capăt sau unul dintre celelalte capete vizând partajul, taxa judiciară detimbru aplicabilă întregii cereri principale sau incidentale este de 5% din valoarea maseipartajabile, potrivit art. 5 alin. (2) din ordonanţă.
Potrivit art. 1.094 alin. (3) C. civ., în cazul pluralităţii de moştenitori rezervatari,reducţiunea operează numai în limita cotei de rezervă cuvenite celui care a cerut-o şiprofită numai acestuia. Ca atare, spre deosebire de raportul donaţiilor, efectele admiteriicererii de reducţiune nu profită şi moştenitorilor rezervatari care nu au formulat o ataresolicitare. Prin urmare, pentru a obţine efectul întregirii propriei părţi încălcate din rezervă,fiecare moştenitor rezervatar în parte trebuie să formuleze o cerere de reducţiune aliberalităţii excesive, pe care să o timbreze potrivit art. 5 alin. (1) lit. e) din ordonanţă131•
1 1 Potrivit art. 1.094 alin. (2) C. civ., în lipsa unei învoieli a celor interesaţi, reducţiunea poatefi invocată în faţa instanţei de judecată pe cale de excepţie sau pe cale de acţiune, după caz.
121 A se vedea, pentru dezvoltări în ceea ce priveşte domeniul de aplicare al art. 5 din ordonanţă,secţiunea §1 a comentariului aferent acestui articol.
1'1 În acelaşi sens, a se vedea I.V. VARGA, în L.AL. VIOREL et. al., op. cit., p. 112-113. Autoarea aarătat următoarele: ,,Spre deosebire însă de situaţia raportului, aplicarea taxei de timbru cererilorde reducţiune a liberalităţilor excesive pare mai raţională, dat fiind că, astfel cum prevede art. 1.092
NCC reducţiunea operează la cerere şi numai în măsura solicitărilor. În concret, reducţiunea solicitată
de către unul dintre moştenitorii rezervatari nu va profita celorlalţi rezervatari care vor fi nevoiţi,pentru a-şi vedea reîntregită rezerva, să formuleze cereri proprii având acest scop. Formulând ocerere în justiţie, ieşind aşadar din starea de pasivitate, fiecare în parte va trebui să achite taxa detimbru aferentă, calculată la nivelul necesar reîntregirii rezervei proprii".
114
Art. 5
TAXELE JUDICIARE DE TIMBRU
În conformitate cu art. 1.091 alin. (5) teza I C. civ., rezerva succesorală şi cotitateadisponibilă se calculează în funcţie de valoarea stabilită potrivit alin. (1) al aceluiaşi articol,care prevede că valoarea masei succesorale, în funcţie de care se determină rezervasuccesorală şi cotitatea disponibilă, se stabileşte astfel:
a)
determinarea activului brut al moştenirii, prin însumarea valorii bunurilor existenteîn patrimoniul succesoral la data deschiderii moştenirii;
