prin bună învoială sau pe cale judecătorească.
Din dispoziţiile acestui text legal rezultă că raportul judiciar poate fi solicitat numaiîntr-un proces în care una dintre cererile formulate în cadrul său are ca obiect partajulbunurilor succesorale; raportul donaţiei nu se poate solicita, pe calea unei cereri principale,într-un proces distinct de cel partaj.
În ipoteza în care reclamantul a solicitat, prin cererea principală, constatarea calităţiide moştenitori şi a cotelor-părţi ce le revine acestora din masa succesorală, constatareamasei succesorale rămase de pe urma unui defunct şi partajul bunurilor existente în masasuccesorală, pârâtul poate formula cerere reconvenţională având ca obiect raportul donaţiei
o.u.G. NR. 80/2013
Art. li
111
unui bun necuprins în masa succesorală indicată de către reclamant, în scopul aduceriiacestuia în masa succesorală.Din moment ce raportul donaţiei are ca efect aducerea lamasa succesorală a bunului donat în modalităţile prevăzute de lege, nu considerăm că
pârâtul ar trebui să solicite, printr-un capăt de cerere suplimentar, în cuprinsul cereriireconvenţionale, includerea în masa succesorală şi a bunului ce a făcut obiectul donaţieiîn privinţa căreia s-a solicitat raportul.
În cazul dat, cererea principală se timbrează cu o taxă judiciară în cuantum de 5% dinvaloarea masei partajabile, potrivit art. 5 alin. (2) din ordonanţă, iar cererea reconvenţională
cu o taxă judiciară în cuantum de 3% din valoarea bunului a cărui raportare s-a solicitat,potrivit art. 5 alin. (1) lit. d) din acelaşi act normativ.
De asemenea, poate fi imaginată şi ipoteza în care reclamantul, prin cerereaprincipală, a solicitat, alături de capetele vizând constatarea calităţii de moştenitori şi acotelor-părţi ce le revin acestora din masa succesorală, constatarea masei succesoralerămase de pe urma unui defunct şi partajul bunurilor existente în masa succesorală, şiraportul donaţiei unui alt bun, ce nu a fost cuprins în masa succesorală la data deschideriisuccesiunii ca urmare a încheierii liberalităţii specificate.
În acest caz, cererea principală se timbrează cu o taxă judiciară în cuantum de 5%
din valoarea masei partajabile, potrivit art. 5 alin. (2) din ordonanţă.
Potrivit art. 1.152 alin. (2) C. civ., raportul cerut de unii dintre moştenitori profită
şi celorlalţi moştenitori îndreptăţiţi să solicite raportul, cu excepţia celor care au renunţatexpres la raport. Chiar dacă efectele admiterii cererii de raport profită şi celorlalţi moştenitoriîndreptăţiţi să solicite raportul, aceştia nu au obligaţia să achite vreo taxă judiciară detimbru, întrucât nu au procedat la formularea unei cereri în acest sens111•
Valoarea bunurilor a căror raportare se solicită a fi efectuată prin echivalent esteconferită de art. 1.153 alin. (1), (2) şi (3) C. civ., după cum urmează:în vederea efectuării raportului prin echivalent, se ia în considerare valoarea bunuluidonat la momentul judecăţii, ţinându-se însă cont de starea lui în momentul donaţiei,111 Pentru aceeaşi opinie, dar ale cărei argumente nu le împărtăşim totuşi în totalitate, a sevedea I.V. VARGA, în L.AL. VIOREL et. al., op. cit., p. 112. Autoarea a arătat următoarele: ,,Raportul, cainstituţie de drept succesoral, care poate fi solicitat numai în situaţia partajului subsecvent unei stăride indiviziune succesorală şi numai atunci când sunt îndeplinite condiţiile expres stabilite de textelelegale, funcţionează de drept, fiind suficient ca doar unul dintre succesorii îndreptăţiţi să soliciterealizarea acestuia pentru ca toţi ceilalţi să profite de această cerere. Este adevărat că acesta vafuncţiona numai atunci când donaţia nu este scutită de raport, însă operând de drept, ne întrebămcare mai este justificarea taxei pe care art. 5 alin. (1) lit. d) o instituie? Mai precis, este importantde analizat dacă această cerere va trebui taxată, separat, de fiecare moştenitor care beneficiază deefectuarea raportului, sau numai de către cel care o solicită. Această din urmă soluţie pare a fi maiechitabilă, taxele de timbru fiind datorate de către cei care au u n comportament activ în cadrulprocesual, iar nu de către cei care manifestă un comportament pasiv şi, cu toate acestea, beneficiază
ca urmare a soluţionării litigiului".
În opinia noastră, faptul că, de principiu, raportul cerut de unii dintre moştenitori profită şicelorlalţi moştenitori îndreptăţiţi să solicite raportul nu conduce la concluzia că raportul operează dedrept, dimpotrivă, acesta, potrivit art. 1.152 alin. (1) C. civ., se realizează prin bună învoială sau pecale judecătorească, în acest ultim caz prin intermediul unei acţiuni în realizare; efectele raportuluise produc fie în baza manifestării de voinţă a părţilor, fie în temeiul hotărârii judecătoreşti, iar nude drept; extinderea efectelor hotărârii judecătoreşti prin care s-a admis cererea de raport asupraaltor persoane nu are semnificaţia operării de drept a raportului.
