b)
determinarea activului net al moştenirii, prin scăderea pasivului succesoral dinactivul brut;
c)
reunirea fictivă, doar pentru calcul, la activul net, a valorii donaţiilor făcute de celcare lasă moştenirea.
Potrivit alin. (2) al art. 1.091, în vederea aplicării alin. (1) lit. c), se ia în considerarevaloarea la data deschiderii moştenirii a bunurilor donate, ţinându-se însă cont de starealor în momentul donaţiei, din care se scade valoarea sarcinilor asumate prin contractelede donaţie; dacă bunurile au fost înstrăinate de donatar, se ţine seama de valoarea lor ladata înstrăinării; dacă bunurile donate au fost înlocuite cu altele, se ţine cont de valoarea,la data deschiderii moştenirii, a bunurilor intrate în patrimoniu şi de starea lor la momentuldobândirii; totuşi, dacă devalorizarea bunurilor intrate în patrimoniu era inevitabilă ladata dobândirii, în virtutea naturii lor, înlocuirea bunurilor nu este luată în considerare; înmăsura în care bunul donat sau cel care l-a înlocuit pe acesta a pierit fortuit, indiferent dedata pieirii, donaţia nu se va supune reunirii fictive; sumele de bani sunt supuse indexăriiîn raport cu indicele inflaţiei, corespunzător perioadei cuprinse între data intrării lor înpatrimoniul donatarului şi data deschiderii moştenirii.
Prin urmare, stabilirea taxei judiciare de timbru se face în funcţie de valoareapărţii din rezerva succesorală încălcată prin efectuarea liberalităţii; în cazul donaţiilor, seau în vedere dispoziţiile art. 1.091 alin. (2) C. civ., în timp ce, în ipoteza legatelor, se ţineseama de starea bunurilor de la momentul deschiderii succesiunii, concluzie ce reiese dinart. 1.091 alin. (1) lit. a) C. civ. În acest caz, spre deosebire de ipoteza cererii de raport,este aplicabil art. 1.091 C. civ. în mecanismul de determinare a taxei judiciare de timbruaferente cererii de reducţiune a liberalităţilor excesive, întrucât aceasta se calculează prinraportare la valoarea părţii de rezervă supusă reîntregirii prin reducţiunea liberalităţilor.
De exemplu, este supusă unei taxe judiciare de timbru stabilite potrivit art. 5 alin. (2)din ordonanţă, egală cu 5% din valoarea masei partajabile alcătuite din bunul X şi dinbunul V, o cerere de chemare în judecată ce are următoarele capete:constatarea că moştenitorii defunctului C sunt A, în calitate de descendent de gradulI, având o cotă de 3/4 din masa succesorală, şi B, în calitate de soţie supravieţuitoare,având o cotă de 1/4 din masa succesorală;
constatarea în masa succesorală a defunctului C a dreptului de proprietate asuprabunului imobil X (bun propriu al defunctului);
reducţiunea totală şi în natură a donaţiei având ca obiect bunul imobil V, donat dedefunctul C fiului A;
partajul bunurilor imobile X şi V.
O.U.G. NR. 80/2013
Art. 5
115
§6. Cererea de partaj judiciar
6.1. Taxa judiciară de timbru prevăzută de art. 5 alin. (1) lit. f) din ordonanţă
Potrivit art. 5 alin. (1) lit. f) din ordonanţă, cererea de partaj propriu-zis, indiferentde modalitatea de realizare a acestuia, se timbrează cu 3% din valoarea masei partajabile.
O.U.G. nr. 80/2013 nu mai cuprinde o prevedere similară fostului art. 3 lit. c) dinLegea nr. 146/1997, potrivit căruia, separat de taxa specificată mai sus, dacă părţilecontestau bunurile de împărţit, valoarea acestora sau drepturile ori mărimea drepturilorcoproprietarilor, taxa judiciară de timbru se datora de titularul cererii la valoarea contestată
în condiţiile art. 2 alin. (1) [actualul art. 3 alin. (1) din ordonanţă]111•
Cererea de partaj judiciar se timbrează potrivit acestui text legal, independentde izvorul proprietăţii comune (succesiune, lege, convenţie etc.). Prin urmare, de pildă,şi o cerere de partaj succesoral, şi o cerere de partaj al bunurilor comune ale soţilor setimbrează după aceeaşi normă juridică.
De asemenea, textul legal este incident independent de forma concretă în care seva realiza partajul, respectiv împărţire în natură, atribuire sau vânzare.
Cererea de partaj judiciar se timbrează potrivit art. 5 alin. (1) lit. f) din ordonanţă şiîn ipoteza în care masa partajabilă este formată din mai multe bunuri, dar şi atunci cândaceasta este formată dintr-un singur bun, neexistând vreo raţiune pentru a se procedaîn mod diferit.
6.2. Cererea de pronunţare a unei hotărâri care să consfinţească înţelegerea părţilorîn materie de partaj
