În ipoteza în care prin cererea de chemare în judecată se solicită pronunţarea uneihotărâri care să consfinţească înţelegerea părţilor, alăturându-se tranzacţia sau acordul demediere privind partajul bunurilor comune încheiat în acest sens, taxa judiciară de timbru111 A se vedea T.C. BRICIU, op. cit., www.juridice.ro. Autorul a arătat următoarele: ,,A douadiferenţă [de reglementare a O.U.G. nr. 80/2013 faţă de Legea nr. 146/1997 - n.n.], de această dată
cu conotaţie pozitivă, o reprezintă repudierea prevederii existente anterior, potrivit căreia, separat detaxele în sumă fixă (pentru stabilirea calităţii de coproprietar şi a cotelor-părţi) sau procentual (pentrustabilirea bunurilor, partajul propriu-zis, reducţiunea sau raportul donaţiilor), dacă părţile contestă
bunurile de împărţit, valoarea acestora sau drepturile ori mărimea drepturilor coproprietarilor, seaplică o taxă calculată procentual, la valoarea contestată, fiind datorată de titularul cererii. Soluţialegiuitorului este salutară. Din moment ce pentru stabilirea bunurilor de împărţit se datorează taxejudiciare în cotă procentuală, înseamnă că aceasta acoperă activitatea instanţei şi în ce priveşteeventualele contestaţii cu privire la propunerile formulate de reclamant. Sistemul anterior era nunumai abuziv, dar şi absurd, deoarece pentru stabilirea masei bunurilor partajabile pretindea o dublă
plată : una din partea celui care formula cererea de stabilire a masei bunurilor şi încă una în caz decontestare. Absurdul situaţiei constă în faptul că, în mod obişnuit, într-un proces se contestă solicitareareclamantului, aceasta reprezentând o simplă apărare a pârâtului, care propune o altă variantă defapt sau de drept. Asta înseamnă procesul contencios ! Or, vechiul legiuitor dorea să ne convingă
că, în materie de partaj, lucrurile stau altfel: se timbrează şi simplele apărări ! (desigur, instanţelecalificau cu largheţe apărările ca fiind veritabile cereri reconvenţionale). În prezent, legiuitorul arevenit la rezonabilitate în acest sens: taxa judiciară de timbru datorată pentru cererile de stabilire abunurilor partajabile sau a cotelor-părţi ale coproprietarilor acoperă şi disputele ce ar putea să apară
în urma contestării bunurilor de împărţit, valorii acestora sau a drepturilor ori mărimii acestora".
116 Art. 5
TAXELE JUDICIARE DE TIMBRU
se calculează potrivit art. 11 alin. (1) lit. a) teza finală din ordonanţă, potrivit căruia, în cazulîn care înţelegerea are ca obiect partajul, la taxa fixă [de 20 de lei, potrivit art. 11 alin. (1)lit. a) teza I din ordonanţă - n.n.] se adaugă 50% din valoarea taxei calculate potrivit art. 5.
Prin urmare, în acest caz, taxa judiciară de timbru se calculează astfel: 20 de lei +
1/2 x 3% x valoarea bunurilor din masa partajabilă.
În ipoteza în care cererea privind pronunţarea unei hotărâri care să consfinţească
înţelegerea părţilor este formulată în cursul procesului, cererea introductivă de partaj judiciarse timbrează potrivit art. 5 alin. (1) lit. f) din ordonanţă, partea având însă deschisă calearestituirii taxei achitate suplimentar, raportat la art. 63 alin. (2)111 din Legea nr. 192/2006
privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, text care ar trebui aplicat, prinanalogie, şi tranzacţiei, iar nu numai acordului de mediere.
6.3. Valoarea bunurilor din masa partajabilă în funcţie de care se stabileşte taxajudiciară de timbru. Contestarea valorii bunurilor din masa partajabilă
În ceea ce priveşte valoarea bunurilor în raport de care se aplică procentul prevăzutde art. 5 alin. (1) lit. f) din ordonanţă (3% din masa partajabilă), indicăm următoarele:valoarea bunurilor este cea de la momentul înregistrării cererii de partaj la instanţă,în condiţiile legii, iar nu cea de la momentul dobândirii caracterului de bun comun;în cazul bunurilor mobile, valoarea acestora este cea declarată de reclamant încerere, potrivit art. 31 alin. (2) din ordonanţă, valoarea fiind cea de circulaţie;în cazul bunurilor imobile, având în vedere că cererea este realăI21, valoarea acestoraeste cea prevăzută de art. 31 alin. (3) din ordonanţă, şi anume valoarea impozabilă sau,după caz, valoarea orientativă cuprinsă în grilele notariale.
În acest context, semnalăm o problemă apărută în practică judiciară, şi anumeaceea vizând stabilirea taxei judiciare de timbru aferente cererii având ca obiect partajulunui imobil în ipoteza în care, ulterior depunerii la dosar a raportului de expertiză tehnică
judiciară în specialitatea evaluarea proprietăţii imobiliare, se constată că valoarea bunuluia cărui partajare se solicită este mai mare decât valoarea în funcţie de care s-a calculattaxa judiciară de timbru13l.
111 Alin. (2) al art. 63 din Legea nr. 192/2006, publicată în M. Of. nr. 441 din 22 mai 2006, prevedecă, odată cu pronunţarea hotărârii, instanţa va dispune, la cererea părţii interesate, restituireataxei judiciare de timbru, plătită pentru învestirea acesteia, cu excepţia cazurilor în care conflictulsoluţionat pe calea medierii este legat de transferul dreptului de proprietate, constituirea altui dreptreal asupra unui bun imobil, partaje şi cauze succesorale, caz în care se vor restitui 50 de procentedin taxa achitată.
121 În sensul că se aplică normele din materia competenţei, şi anume art. 98 şi art. 104 C. proc. civ.,a se vedea I.V. VARGA, în L.AL. VIOREL et. al., op. cit., p. 113.
În opinia noastră, textele incidente în stabilirea taxei judiciare de timbru sunt cele cu caracterspecial din această materie, respectiv art. 31 alin. (2) şi (3) din ordonanţă, iar nu cele din materiacompetenţei.
