alcătuită din trei capete având următoarele obiecte: constatarea calităţii părţilor demoştenitori şi a cotelor lor succesorale, constatarea componenţei masei succesorale şipartajul succesoral.
Certificatul de calitate de moştenitor sau, după caz, hotărârea judecătorească princare s-au stabilit calitatea părţilor de moştenitori şi cotele lor succesorale nu fac dovadacompletă a transmisiunii în discuţie.
În acest din urmă caz, în ipoteza emiterii doar a unui certificat de calitate de moştenitor sau a pronunţării hotărârii judecătoreşti menţionate anterior, reclamantul trebuie să
formuleze o cerere de chemare în judecată alcătuită din două capete având următoareleobiecte: constatarea componenţei masei succesorale şi partajul succesoral.
2.4.1.2. Cererea privind constatarea drepturilor de creanţă existente în masa succesorală
În primul rând, drepturile de creanţă ale defunctului, deşi sunt incluse în activulmasei succesorale (în măsura în care defunctul nu a dispus, prin legate, de acestea), nu facobiectul partajului. Astfel, prin raportare la art. 632121 şi art. 669 C. civ.131, partajul constituieo modalitate de încetare a proprietăţii comune pe cote-părţi sau în devălmăşie. Prin urmare,111 În sens contrar, a se vedea I.V. VARGA, în L.AL. VIOREL et. al., op. cit., p. 110. Autoarea a arătaturmătoarele: ,,Ceea ce ridică serioase semne de întrebare este cazul în care este vorba despre partajulunui singur bun aflat în coproprietate. În acest sens, considerăm că un capăt de cerere de stabilirea bunurilor care compun masa partajabilă este lipsit de interes şi inutil, prin urmare nu va impunetaxarea potrivit art. 5 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013. Atâta timp cât nu există mai multe bunuripentru a se stabili, propriu-zis, o masă partajabilă, aplicarea acestui text trebuie să fie exclusă".
1'1 Art. 632 C. civ., având denumirea marginală „Formele proprietăţii comune", are următorulconţinut:
(1)
Formele proprietăţii comune sunt următoarele:
a)
proprietatea pe cote-părţi (coproprietatea);
b)
proprietatea în devălmăşie (devălmăşia).
(2)
Coproprietatea poate fi obişnuită sau forţată.
(3)
Coproprietatea forţată nu poate înceta prin partaj judiciar.
131 Art. 669 C. civ. prevede că încetarea coproprietăţii prin partaj poate fi cerută oricând, afară
de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească.
106
Art. 5
TAXELE JUDICIARE DE TI MBRU
fac obiectul partajului exclusiv bunurile asupra cărora există un drept de proprietate comună,iar nu un drept de creanţă.
În al doilea rând, cererea privind constatarea drepturilor de creanţă existente înmasa succesorală este inadmisibilă prin raportare la art. 35 teza a li-a C. proc. civ., potrivitcăruia cererea în constatare nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptuluipe orice altă cale prevăzută de lege.
Din moment ce drepturile de creanţă se divid, de la data deschiderii moştenirii,între moştenitori potrivit cotelor succesorale, aceştia sunt, din acel moment, titulariiexclusivi ai unor drepturi de creanţă. Astfel, potrivit art. 1.442 C. civ., obligaţia în favoareaunui creditor solidar se împarte de drept între moştenitorii săi, iar în conformitate cuart. 1.427 din acelaşi act normativ, obligaţia divizibilă prin natura ei care nu are decât unsingur debitor şi un singur creditor trebuie să fie executată între aceştia ca şi cum ar fiindivizibilă, însă ea rămâne divizibilă între moştenitorii fiecăruia dintre ei.
