100 Art. 5
TAXELE JUDICIARE DE TIMBRU
judecătorească pronunţată asupra cererii este similară unui certificat de calitate de moştenitorl1l) ori, după caz, dintr-un capăt având ca obiect constatarea drepturilor asupra bunurilorcuprinse în masa succesorală (constatarea componenţei masei succesorale), în ipoteza încare, anterior începerii procesului, a fost emis un certificat de calitate de moştenitor;fie din două capete, şi anume un prim capăt având ca obiect constatarea calităţiide moştenitor şi a cotei-părţi ce se cuvine fiecărui moştenitor din masa succesorală şi unal doilea capăt având ca obiect constatarea drepturilor asupra bunurilor cuprinse în masasuccesorală (în această ipoteză, hotărârea judecătorească pronunţată asupra cererii estesimilară unui certificat de moştenitor121).
2.2. ,,Capătul de cerere" având ca obiect constatarea deschiderii succesiuniiÎn numeroase cazuri întâlnite în practică, cererea în dezbaterea succesorală judiciară
cuprinde şi un capăt având ca obiect constatarea deschiderii moştenirii defunctului.
Potrivit art. 954 alin. (1) C. civ., moştenirea unei persoane se deschide în momentuldecesului acesteia.
Pentru ca acest capăt de cerere să aibă caracter admisibil prin raportare la condiţiileimpuse de art. 35 C. proc. civ. unei cereri în constatare, printre care se numără şi aceeaca cererea să vizeze existenţa sau inexistenţa unui drept, s-ar impune reformularea sa însensul constatării dreptului reclamantului de a-I moşteni pe defunct.
„Deschiderea moştenirii" nu echivalează cu însuşi „decesul persoanei fizice", astfelîncât, în opinia noastră, cererea în discuţie nu este inadmisibilă, raportat la art. 35 teza IC. proc. civ., întrucât nu tinde la constatarea unei situaţii de fapt, impunându-se, după
cum am arătat mai sus, doar reformularea obiectului său în sensul pretins de acest textlegal. Astfel, deschiderea moştenirii constituie un efect determinat de decesul unei persoanefizice, care, la rândul său, implică naşterea unor drepturi şi/sau obligaţii juridice.
Este de observat însă că, în urma acestei reformulări ce corespunde exigenţelorimpuse de art. 35 C. proc. civ., obiectul capătului de cerere în discuţie coincide, de fapt,cu cel indicat în art. 5 alin. (1) lit. b) din ordonanţă, respectiv cu constatarea calităţii demoştenitor şi a cotei-părţi ce se cuvine fiecărui moştenitor din masa succesorală, nefiindastfel diferit de primul capăt de cerere specificat mai sus în ipoteza formulării unei cereriîn dezbatere succesorală judiciară.
Aşadar, în opinia noastră, pretenţia având ca obiect constatarea deschiderii moşteniriidefunctului nu reprezintă un veritabil capăt de cerere, impunându-se calificarea acestuia 111 Potrivit art. 117 alin. (1) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată în M. Of. nr. 237 din 19 martie 2018, la cererea moştenitorilor, notarul public poate elibera certificat de calitate de moştenitor, care atestă numărul, calitatea şi întinderea d repturilor tuturor moştenitorilor legali, cu respectarea procedurii prevăzute pentru eliberarea certificatului de moştenitor, exceptând dispoziţiile privind masa succesorală.
121 Art. 1.132 C. civ. prevede că certificatul de moştenitor se eliberează de către notarul public şi cuprinde constatări referitoare la patrimoniul succesoral, numărul şi calitatea moştenitorilor şi cotele ce le revin din acest patrimoniu, precum şi alte menţiuni prevăzute de lege.
În conformitate cu art. 116 alin. (3) din Legea nr. 36/1995, republicată, certificatul de moştenitor face dovada calităţii de moştenitor, legal sau testamentar, precum şi dovada d reptului de proprietate al moştenitorilor acceptanţi asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia.
U n conţinut legal identic cu cel al acestui articol se găseşte în art. 1.133 alin. (1) C. civ.
o.u .G . NR. 80/2013
Art. 5
101
de către instanţă drept cauză juridică a capătului de cerere privitor la constatarea calităţiide moştenitor şi a cotei succesorale.
Din acest considerent, nu apreciem că se impune stabilirea unei taxe judiciare detimbru aferente acestui „capăt de cerere". În măsura în care însă instanţa nu ar proceda lacalificarea acestei pretenţii drept cauză juridică a capătului de cerere privitor la constatareacalităţii de moştenitor şi a cotei succesorale, apreciem că taxa judiciară de timbru aferentă
acestui capăt de cerere ar fi în cuantum de 20 de lei, potrivit art. 27 din ordonanţă; nuputem susţine că ar fi incident art. 8 alin. (1) lit. a) din ordonanţă, întrucât dreptul de amoşteni nu este unul nepatrimonial.
2.3. Cererea privind constatarea calităţii de moştenitor şi a cotei-părţi ce se cuvinefiecărui moştenitor din masa succesorală
Cererea având ca obiect constatarea calităţii de moştenitor şi a cotei-părţi ce secuvine fiecărui moştenitor din masa succesorală se timbrează cu o singură taxă judiciară
în raport de ambele pretenţii (constatarea calităţii de moştenitor şi, respectiv, constatareacotei succesorale), potrivit art. 5 alin. (1) lit. b) din ordonanţă.
Reclamantului care a formulat o astfel de cerere îi incumbă obligaţia de a achita otaxă judiciară de timbru într-un cuantum ce rezultă din înmulţirea a 50 de lei cu numărulde persoane în privinţa cărora se pretinde că au calitatea de moştenitori ai defunctuluicăruia i se dezbate succesiunea (,,50 lei pentru fiecare coproprietar").
De pildă, dacă cererea în discuţie are ca obiect constatarea calităţii de moştenitor areclamantului şi a altor trei persoane (indiferent dacă unele dintre acestea erau decedatela data înregistrării cererii la instanţă, în condiţiile legii) şi a cotei-părţi ce se cuvine sau,după caz, se cuvenea fiecăruia dintre ei din masa succesorală, aceasta se timbrează cu otaxă judiciară în cuantum de 200 de lei (SO de lei x 4 moştenitori).
În măsura în care cererea privind constatarea calităţii de moştenitor şi a cotei-părţice se cuvine fiecărui moştenitor din masa succesorală este admisă de instanţă, apreciemcă, la stabilirea cheltuielilor de judecată, suma reprezentând taxa judiciară de timbruaferentă constatării calităţii de moştenitor a pârâţilor şi a cotelor lor succesorale ar trebuisă fie suportată de aceştia în întregime, iar nu proporţional cu cota succesorală, întrucâtadmiterea acestui capăt de cerere le profită numai lor. De exemplu, dacă reclamantul solicită
obligarea pârâtului, constatat ca fiind moştenitor al defunctului, la plata cheltuielilor dejudecată aferente acestui capăt de cerere, pârâtul îi va datora, cu acest titlu, suma de 50
de lei, avansată anterior de către reclamant.
