98
Art. 5
TAXELE JUDICIARE DE TIMBRU
urma dezbaterii succesiunii pe cale notarială, a fost emis un certificat de moştenitor, încuprinsul căruia s-au stabilit moştenitorii defunctului, cotele lor succesorale şi componenţamasei succesorale, caz în care moştenitorii, ce intenţionează partajarea judiciară a bunurilorcomune, nu mai trebuie să sesizeze instanţa şi cu soluţionarea acestor aspecte.
În schimb, în alte cazuri, stabilirea bunurilor supuse împărţelii, a calităţii de coproprietar şi a cotei-părţi ce se cuvine fiecăruia trebuie să constituie obiectul unor capete decerere distincte de cererea de partaj judiciar. Constituie un astfel de exemplu ipoteza încare reclamantul solicită, prin cererea de chemare în judecată, partajul unui bun succesoral,fără să fi fost eliberat anterior un certificat de moştenitor, în cuprinsul căruia să se fistabilit moştenitorii defunctului, cotele lor succesorale şi componenţa masei succesorale.
În concluzie, considerăm că legiuitorul a înţeles să includă în noţiunea de „cereriîn materia partajului judiciar", în afară de cererea de partaj propriu-zis, şi alte cereri carese pot formula într-un proces alături de această cerere şi care influenţează modul desoluţionare a partajului.
Este însă de subliniat faptul că aceste cereri au individualitate proprie şi nu seconfundă cu cererea de partaj. De altfel, toate cererile enumerate în cuprinsul art. 5
alin. (1) din ordonanţă, cu excepţia cererii de raport, pot fi deduse judecăţii şi independentde existenţa unui proces de partaj.
Apreciem că, şi în cazul în care cererile în discuţie se formulează pe calea unuiproces distinct de cel de partaj, timbrarea lor este reglementată tot de art. 5 alin. (1) dinordonanţă, neexistând vreo raţiune pentru impunerea, în acest caz, a unui regim juridicde timbrare distinct. Astfel, şi dacă aceste cereri sunt formulate în afara unui proces departaj, ele coincid, prin obiectul lor, cu cele enumerate în cuprinsul art. 5 alin. (1) dinordonanţă. Totodată, eventuala lor admitere prin hotărâre judecătorească produce acelaşifolos patrimonial reclamantului, indiferent dacă acesta le-a dedus judecăţii în cadrul unuiproces de partaj sau separat de acestal11.
111 În sens contrar, a se vedea I.V. VARGA, în L.AL. VIOREL et. al., op. cit., p. 111. Autoarea aarătat următoarele: ,,Taxa va fi calculată la o valoare de 3% din creanţele pe care coproprietarii leinvocă în cadrul partajului. În ipoteza în care creanţele sunt solicitate pe cale principală, într-un cadruprocesual distinct, situaţie posibilă, taxa de timbru nu va fi cea stabilită de art. 5 alin. (1) lit. c) dinO.U.G. nr. 80/2013, ci de art. 3 al aceluiaşi act normativ, potrivit dreptului comun în materia taxelorde timbru, aplicabil cererilor evaluabile în bani".
De asemenea, pentru o soluţie contrară, a se vedea R. DAN, în T.C. BRICIU (coord.), op. cit.,
p. 62-63. Autoarea a arătat, în esenţă, următoarele: ,,Spre deosebire de vechea reglementare, undeîn art. 3 din Legea nr. 146/1997 se stipula expres că cererile pentru stabilirea calităţii de moştenitor setimbrează cu 50 lei/moştenitor şi stabilirea masei succesorale cu 3% din valoarea masei succesorale,noua reglementare conţine în alin. (1) al art. 5 din O.U.G. nr. 80/2013 trimiterea la «cererile în materiapartajului judiciar», excluzând astfel implicit aplicarea acestei modalităţi de calcul în cazul cereriloravând ca obiect dezbateri succesorale care nu au şi un petit de partaj propriu-zis. Aplicarea prin analogiea acestui text pentru o asemenea situaţie nu poate fi realizată, având în vedere caracterul special alart. 5 din O.U.G. nr. 80/2013, care limitează aplicarea textului la cererile din materia partajului judiciar.
Aplicarea prin analogie este prohibită şi de faptul că există o regulă generală la care judecătorul poateapela în cazul cererilor având ca obiect dezbatere succesorală, respectiv fixarea taxei judiciare detimbru la valoare, prin aplicarea mecanismului instituit de art. 3 din O.U.G. nr. 80/2013. ( ... )Este important de subliniat faptul că art. 5 din O.U.G. nr. 80/2013 va fi uzitat de către judecătoratunci când cererea de dezbatere succesorală cuprinde şi un capăt de cerere privind partajul, deoarece,într-o asemenea situaţie, finalitatea urmărită de către reclamant este obţinerea bunului/bunurilorprin sistarea stării de indiviziune, petitul de partaj fiind astfel unul determinant în calificarea cererii".
