Autorul B. CRISTEA, în articolul citat anterior, a susţinut, în mod argumentat, următoarele:
„De asemenea, analiza atentă a textului în discuţie permite şi concluzia că nu orice cauză juridică
a acţiunii privind stabilirea şi acordarea de despăgubiri pentru daune morale în beneficiul uneipersoane fizice va intra sub incidenţa normei derogatorii, ci doar aceea prin care se invocă atingeriaduse «onoarei, demnităţii sau reputaţiei». Sub acest aspect, textul nu apare însă ca fiind suficientde precis formulat, dat fiind că referirile la demnitate, respectiv la onoare şi reputaţie implică noţiunirelativ repetitive, în condiţiile în care între acestea se identifică un raport de la gen proxim la specie.
Astfel, avem în vedere îndeosebi art. 72 din Legea nr. 287 /2009 privind Codul civil ( ... ),cu denumirea sa marginală « Dreptul la demnitate», care arată expres că «(1) Orice persoană aredreptul la respectarea demnităţii sale. (2) Este interzisă orice atingere adusă onoarei şi reputaţieiunei persoane ( ... )», aspect de natură a confirma faptul că aceste două noţiuni constituie dimensiuniparticulare ale demnităţii, fără însă a-i epuiza înţelesul.
După cum se arată de altfel şi în doctrina relevantă, legiuitorul, în mod prudent, nu dă odefiniţie demnităţii, dar o înţelege în principal prin prisma a două noţiuni - onoarea şi reputaţia -,fără însă ca acestea să fie singurele (a se vedea O. UNGUREANU, C. MUNTEANU, Consideraţii în
legătură cu dreptul la onoare - drept al personalităţii, în Dreptul nr. 7 /2014, p. 126; în sens similar,a se vedea şi E. CHELARU, Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ed. a 2-a, Ed. C.H. Beck, Bucureşti,2014, p. 88, pct. 1/2, lucrare coordonată de FLA. BAIAS, E. CHELARU, R. CONSTANTINOVICI, I. MACOVEI,autorul arătând că dificultatea elaborării unei definiţii I-a determinat pe legiuitor să se abţină dela a formula una, mai ales că domeniul demnităţii se analizează în primul rând prin raportare la oserie de valori morale, aşa că prin primul alineat se consacră doar existenţa dreptului la respectareademnităţii oricărei persoane.
Pentru o analiză aprofundată a noţiunilor de onoare şi reputaţie, a se vedea O. UNGUREANU,C. MUNTEANU, Drept civil. Persoanele - în reglementarea noului Cod civil, ed. a 2-a, Ed. Hamangiu,2013, p. 66 şi urm., V. DONG0ROZ, s. KAHANE, I. OANCEA, R. STĂNOIU, I. FODOR, N. ILIESCU, C. BULAI,V. ROŞCA, Explicaţii teoretice ale Codului penal român. Partea specială, voi. III, Ed. Academiei RomâneŞi Ed. AII Beck, Bucureşti, 2003, p. 381 şi urm.).
Concluzia nu este contrazisă nici de faptul că în art. 30 alin. (6) din Constituţia Românieirevizuită, privind libertatea de exprimare, sunt amintite distinct şi succesiv demnitatea şi onoarea,cel din urmă termen fiind o reiterare aplicativă a celui dintâi".
158
Art. 7
TAXELE JUDICIARE DE TIMBRU
în cuantum tot de 100 de lei, însă temeiul juridic al timbrării acestora este reprezentat dealin. (2) al art. 7 din ordonanţă, iar nu de alin. (1).
În al patrulea rând, art. 7 alin. (1) din ordonanţă este incident dacă despăgubirilesunt pretinse pentru daune morale aduse drepturilor nepatrimoniale aparţinând exclusivunei persoane fizice, iar nu unei persoane juridice111.
Cererile vizând acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse imaginii uneipersoane juridice nu se timbrează potrivit art. 7 din ordonanţă, ci potrivit art. 3 alin. (1)din acest act normativ, în lipsa unui regim juridic derogatoriu.
În al cincilea rând, cererea privind plata despăgubirilor pentru daunele moraleaduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice se timbrează potrivit art. 7
alin. (1) din ordonanţă dacă legea nu prevede scutirea de la plata taxei judiciare de timbru.
De exemplu, sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru cererile având următorulobiect: stabilirea şi acordarea despăgubirilor decurgând din condamnarea sau luarea uneimăsuri preventive pe nedrept [art. 29 alin. (1) lit. d) din ordonanţă];plata despăgubirilor civile pentru prejudiciile morale decurgând din cauzele penale
[art. 29 alin. (1) lit. i) din ordonanţă];
stabilirea şi acordarea despăgubirilor civile pentru pretinse încălcări ale drepturilorprevăzute la art. 2 şi art. 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilorfundamentaleI2I [art. 29 alin. (1) lit. j) din ordonanţă].
§3. Domeniul de aplicare al art. 7 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013
Cererea având ca obiect plata despăgubirilor civile pentru prejudiciile materialeşi morale decurgând din vătămări ale integrităţii fizice şi/sau psihice se timbrează cu otaxă judiciară în cuantum de 100 de lei, în conformitate cu art. 7 alin. (2) din ordonanţă.
În primul rând, vătămările integrităţii fizice pot da naştere la prejudicii atât de ordinmaterial (de pildă, achitarea unor sume de bani pentru tratamentul leziunilor produse),cât şi de ordin moral (de pildă, suporta rea unei dureri fizice şi a unui disconfort psihic).
[l] A.AL. OANĂ, R. RUSU-OANĂ, în l.AL. VIOREL et. al., op. cit., p. 123-124. Autorii au arătat următoarele: ,,Considerăm că este incorectă şi potenţial neconstituţională soluţia adoptată de legiuitorde a crea un regim fiscal discriminatoriu între persoanele fizice şi cele juridice în ceea ce priveştemodalitatea de timbrare a acţiunilor privind acordarea de despăgubiri pentru daunele morale adusedrepturilor personale nepatrimoniale. Din punctul nostru de vedere, cuantumul redus al taxei judiciare de timbru reglementate de articolul analizat a fost stabilit tocmai în considerarea importanţeidreptului personal nepatrimonial la demnitate. Pentru acest motiv, apreciem că taxa de 100 de leiar trebui aplicată tuturor acţiunilor care privesc despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei,demnităţii sau reputaţiei, indiferent cine sunt titularii acestora: fie persoanele fizice, fie persoanelejuridice. Obligarea persoanelor juridice de a plăti o taxă de timbru la valoare, procentuală, pentruacelaşi tip de acţiune privind acordarea de despăgubiri pentru daunele morale reprezintă o eroarea legiuitorului, care ar trebui îndreptată prin modificarea textului Ordonanţei".
121 Art. 2 din Convenţie garantează dreptul la viaţă, iar prin art. 3 sunt interzise tortura, pedepselesau tratamentele inumane ori degradante.
