64
Persoana fizică
Încheierea căsătoriei nu va avea niciun efect dacă soţii au declarat în faţa delegatului de stare civilă că înţeleg să-şi păstreze fiecare numele avute anterior.
Opţiunile soţilor în privinţa numelui de familie pe care-l vor purta după încheierea căsătorie sunt limitate la cele prevăzute expres de art. 27 alin. (2) C.fam., fără a exista posibilitatea pentru soţi de a alege un alt nume, cum ar fi, spre exemplu, unul pe care nici unul din soţi nu l-a avut anterior, după cum nu este posibil nici ca unul dintre soţi să-şi păstreze numele avut anterior încheierii căsătoriei iar celălalt să ia numele reunite ale soţilor. 1
Învoiala soţilor cu privire la numele de familie pe care-l vor purta în timpul căsătoriei este irevocabilă. 2 Această învoială devine însă irevocabilă numai după încheierea căsătoriei. În această privinţă, prin art. 41 din Metodologia pentru aplicarea unitară a dispoziţiilor Legii nr. 119/1996 se dispune că „odată cu depunerea declaraţiei sau ulterior, până la încheierea căsătoriei, viitori soţi declară, în faţa ofiţerului de stare civilă, numele de familie pe care s-au învoit să-l poarte în căsătorie, potrivit dispoziţiilor Codului familiei. Dacă înţelegerea referitoare la numele de familie a intervenit după
depunerea declaraţiei, dar înainte de a se încheia căsătoria, această înţelegere se consemnează într-o declaraţie scrisă, separat, care se anexează la declaraţia iniţială".
32.3.2. Modificarea numelui de familie determinată de desfacerea căsătoriei.
Desfacerea căsătoriei prin divorţ nu poate avea efect asupra numelui de familie al soţilor decât în acele cazuri în care încheierea acesteia a atras modificarea numelui de familie al unuia sau al ambilor soţi. Materia este reglementată de art. 40 C.fam, care are următorul conţinut: ,,la desfacerea căsătoriei prin divorţ, soţii se pot învoi ca soţul care, potrivit art. 27, a purtat în timpul căsătoriei numele de familie al celuilalt soţ, să
poarte acest nume şi după desfacerea căsătoriei.
Instanţa judecătorească va lua act de această învoială prin hotărârea de divorţ.
Instanţa, pentru motive temeinice poate să încuviinţeze acest drept, chiar în lipsa unei învoieli între soţi.
Dacă nu a intervenit o învoială sau dacă instanţa nu a dat încuviinţarea, fiecare dintre foştii soţi va purta numele ce avea înainte de căsătorie".
Rezultă din prevederea legală mai sus citată că regula o reprezintă revenirea foştilor soţi la numele de familie pe care fiecare dintre ei l-a avut înainte de încheierea căsătoriei. De la această regulă există două excepţii.
Prima excepţie, prevăzută de art. 40 alin. (1) C.fam., constă în păstrarea numelui de familie dobândit prin căsătorie de către soţul care a luat numele celuilalt soţ, dacă s-a realizat o învoială între soţi în acest sens. Deşi legea se referă expres la situaţia soţului care a luat prin căsătorie numele celuilalt soţ credem şi noi că, pentru identitate de raţiune, soluţia trebuie să fie aceeaşi şi în cazul soţilor care, la încheierea căsătoriei, au convenit să poarte numele lor de familie reunite. 3 Evident şi în acest caz va trebui să existe o înţelegere corespunzătoare între soţi.
Învoiala soţilor nu poate însă avea ca obiect decât păstrarea de către soţul care şi-a modificat numele prin căsătorie numelui astfel dobândit iar nu şi revenirea la numele 1 Trib. Suprem, col. civ., dec. nr. 1254/1 956, Repertoriu I, p. 13, nr. 5.
2 Trib. Hunedoara, secţ. civ., dec. nr. 885/1985, R.R.D. nr. 6/1986, p. 70.
3 A se vedea, în acest sens, G. Borai, Drept civil. Partea generală. Persoanele, op. cit., p. 333.
