Capacitatea civilă a persoanei fizice
13
faptul concepţiei a avut loc într-o anumită perioadă a intervalului de 121 de zile prevăzut de lege. Practica judiciară este în acelaşi sens.
Capacitatea de folosinţă a copilului conceput, care se bazează pe o ficţiune (copilulnu există, ci este considerat că există), mai poartă denumirea de capacitate de folosinţă
anticipată. 1
Pentru ca această excepţie de la regula conform căreia capacitatea de folosinţă apersoanei fizice începe de la naştere să fie operantă trebuiesc îndeplinite, cumulativ,două condiţii:
- să fie vorba despre drepturile copilului iar nu despre obligaţiile sale civile;
- copilul să se nască viu.
Câteva explicaţii se impun.
Această excepţie a fost instituită din considerente de echitate. Justificarea sa esteexcelent făcută de următorul exemplu astfel expus de eminentul profesor care a fostC. Stătescu: ,,dacă în timpul sarcinii mamei, soţul acesteia decedează, în lipsa prevederii care ia în considerare, ca subiect de drept, şi pe copilul nenăscut dar conceput,acesta ar fi trebuit să fie exclus de la moştenirea tatălui său, ceea ce ar crea o gravă
injustiţie". 2
Nu numai în cazul moştenirii legale va fi aplicabilă regula infans conceptus ci întoate acele situaţii în care se pune problema dobândirii de către copilul conceput a unordrepturi subiective civile, drepturi pe care acesta le-ar putea pierde dacă nu ar fi considerat că există. Aplicaţii practice ale acestei reguli sunt reglementate de art. 808 C.civ.
în materie de liberalităţi. Potrivit dispoziţiei legale citate, ,,Este capabil de a primi prindonaţie între vii oricine este conceput în momentul donaţiunii. Este capabil a primiprin testament oricine este conceput la epoca morţii testatorului."
Se consideră că această primă condiţie este îndeplinită nu numai atunci când sepune problema dobândirii de către copilul conceput a unui drept subiectiv civil privitizolat ci şi în situaţiile în care acesta ar urma să primească, prin moştenire legală oritestamentară, un patrimoniu sau o fracţiune de patrimoniu. Deşi moştenirea cuprindeatât activ cât şi pasiv nu există primejdia asumării unor obligaţii de către copilul conceput pentru că acesta dobândeşte dreptul iar nu obligaţia de a moşteni3 iar acceptareamoştenirii cuvenite unui minor va fi socotită totdeauna ca fiind făcută sub beneficiude inventar (art. 19 din Decretul nr. 32/1954), ceea ce exclude răspunderea acestuiapentru pasivul a cărui valoare o întrece pe cea a activului. Cu alte cuvinte, minorul,Persoanele, op. cit., p. 48; Al. Bacaci, V.-C. Dumitrache, C. Hangeanu, Dreptul familiei, ed. aIV-a, Ed. AU Beck, Bucureşti, 2005, p. 186-188.
1 În doctrină există însă controversă în această privinţă. Pentru unii autori regula infans conceptus are semnificaţia că, încă de la concepţia sa, copilul va avea o personalitate condi
ţională pe care naşterea nu face decât să o confirme, ceea ce corespunde teoriei capacităţii defolosinţă anticipată. Alţi autori susţin însă, că personalitatea nu va fi atribuită decât după naştere iar regula în discuţie o va face să coboare în mod fictiv până la data concepţiei, pentru aproteja astfel interesele minorului. Cu alte cuvinte, ar fi vorba despre retroactivitatea capacităţiide folosinţă a copilului conceput. Pentru această controversă, a se vedea B. Starck, H. Roland,L. Boyer, op. cit., p. 389-392.
2 C. Stătescu, op. cit., p. 5 1 .
3 Gh. Beleiu, Drept civil român. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil, op.
