Nu intră în conţinutul capacităţii de exerciţiu restrânse actele juridice pe care legea i le interzice minorului şi pe care acesta le-ar putea încheia dacă ar fi major.
Este vorba, în primul rând despre donaţii şi garantarea obligaţiilor altor persoane, pe care art. 133 alin. (3) C.fam. i le interzice minorului chiar şi dacă ar primi încuviinţare prealabilă. În al doilea rând, minorul nu poate încheia acte juridice cu tutorele său, soţul acestuia, o rudă în linie dreaptă ori cu fraţii sau surorile tutorelui (art. 128
C.fam.).
22.3. Încetarea capacităţii de exerciţiu restrânse. Există mai multe cauze care conduc la încetarea capacităţii de exerciţiu restrânsă.
În primul rând aceasta încetează atunci când persoana dobândeşte capacitatea de exerciţiu deplină.
De regulă capacitatea de exerciţiu deplină se dobândeşte la majorat, respectiv odată
cu împlinirea vârstei de 18 ani. Dacă minorul se căsătoreşte înainte de împlinirea vârstei de 18 ani dobândeşte, de asemenea, capacitate de exerciţiu deplină, astfel că încetează capacitatea de folosinţă restrânsă a acesteia.
În al doilea rând, dacă minorul este pus sub interdicţie judecătorească el devine lipsit de capacitate de exerciţiu.
În sfârşit, capacitatea de exerciţiu restrânsă încetează odată cu capacitatea de folosinţă, adică prin moartea persoanei fizice.
23. Capacitatea de exerciţiu deplină.
23.1. Noţiunea şi începutul capacităţii de exerciţiu deplină. Noţiunea capacită
ţii de exerciţiu deplină se confundă cu noţiunea capacităţii de exerciţiu, astfel că sub 1 Minor restituitur non tanquam minor, sed tanquam laesus.
2 C. Bîrsan, Este necesară încuviinţarea autorităţii tutelare pentru acceptarea succesiunii de către minor? (II), R.R.D. nr. 5/1 982, p. 25-27. În acelaşi sens, a se vedea şi Gh. Beleiu, Drept civil român. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil, op. cit., p. 355-356.
