46
Persoana fizică
o nouă căsătorie înainte de împlinirea vârstei de 18 ani el va dobândi capacitate de exerciţiu deplină.
În cazul căsătoriei putative, dacă minorul a fost de bună-credinţă la încheierea căsătoriei, iar hotărârea de anulare rămâne irevocabilă înainte de împlinirea vârstei de 18
ani, există controverse cu privire la împrejurarea dacă-i încetează sau nu capacitatea deplină de exerciţiu.
Conform unei prime opinii soţul minor care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu ca efect al căsătoriei nu va pierde această capacitate ca efect al desfiinţării căsătoriei, dacă a fost de bună credinţă, ceea ce înseamnă că el nu a cunoscut, la momentul încheierii căsătoriei, că există o cauză de nulitate.1
Potrivit art. 23 alin. (1) C.fam. ,,soţul care a fost de bună-credinţă la încheierea căsătoriei declarată nulă sau anulată păstrează, până la data când hotărârea instanţei judecătoreşti rămâne definitivă, situaţia unui soţ dintr-o căsătorie valabilă". Interpretând per a contraria această dispoziţie legală susţinătorii opiniei contrare au arătat că
dispoziţia legală citată conduce la concluzia că după data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a desfiinţat căsătoria, soţul care a fost de bună-credinţă
la încheierea acesteia nu mai păstrează situaţia unui soţ dintr-o căsătorie valabilă astfel că încetează şi capacitatea sa deplină de exerciţiu.2
Aderăm la această din urmă opinie.
În cazul desfacerii căsătoriei prin divorţ sau al încetării acesteia prin decesul soţului, minorul care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu ca efect al căsătoriei păstrează această capacitate.
24. Sancţiunea nerespectării regulilor privind capacitatea de exerciţiu.
24.1. Sancţiunea civilă specifică. Reglementarea de bază în această materie este cuprinsă în prevederile art. 25 alin. (2) din Decretul nr. 32/1954; art. 133 alin. final C.fam. şi art. 147 din acelaşi cod.
Conform art. 25 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954, ,,actele juridice, ce se încheie de către minorii care nu au împlinit vârsta de patrusprezece ani, sunt anulabile pentru incapacitate, chiar dacă nu există leziune".
În privinţa actelor juridice încheiate de minorul cu capacitate de exerciţiu restrânsă
art. 133 alin. final C.fam. dispune că acestea sunt anulabile iar art. 147 din acelaşi cod trimite la regulile aplicabile tutelei minorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani în cazul tutelei celui pus sub interdicţie judecătorească.
Din cuprinsul acestor reglementări se degajă concluzia că sancţiunea civilă specifică care intervină în cazul încălcării regulilor referitoare la capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice este nulitatea relativă a actului juridic.
Este o nulitate de protecţie pe care o poate invoca cel ocrotit (incapabil sau persoană cu capacitate de exerciţiu restrânsă) 3 dar nu şi cel care a contractat cu el. Astfel, 1 A se vedea: C. Stătescu, Drept civil. Persoana fizică. Persoana juridică. Drepturile reale, op. cit., p. 228; I.P. Filipescu, A I. Filipescu, op. cit., p. 195.
2 A se vedea: Gh. Beleiu, Drept civil român. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil, op. cit., p. 359; V.M.Ciobanu, Tratat teoretic şi practic de procedură civilă, voi. I, Teoria generală, Ed. Naţional, Bucureşti, 1996, p. 275; O. Ungureanu, C. Jugastru, op. cit., p. 126-127.
3 Pe lângă cel ocrotit, mai pot invoca nulitatea relativă a actului juridic: ocrotitorul său legal; succesorii săi universali sau cu titlu universal, cu expcepţia acţiunilor intuitu personae;
