"Unleash your creativity and unlock your potential with MsgBrains.Com - the innovative platform for nurturing your intellect." » Romanian Books » 🔍🔍 „Tata nu-i ca mama” de Josephine Schwarz-Gero

Add to favorite 🔍🔍 „Tata nu-i ca mama” de Josephine Schwarz-Gero

1

Select the language in which you want the text you are reading to be translated, then select the words you don't know with the cursor to get the translation above the selected word!

Go to page:
Text Size:

acum? Tocmai ce-ai vrut să te iau în braţe şi deja vrei jos?!"

Părinţilor nu le este întotdeauna clară semnificaţia din spateleacestui tip de comportament, numit în spaţiul anglo-saxon touch

and go - ,,atinge şi pleacă". El s-ar mai putea numi şi „alimentarea cu combustibil", pentru că asta este ceea ce se întâmplă defapt. Bebelusul îsi asigură (printr-o îmbrătisare) forta si siguranta

'

'

' ,

, '

'

de care are nevoie pentru a se putea juca mai departe. Nici la benzinărie nu rămânem o eternitate!

Elementul central al teoriei ataşamentului îl constituie un testcu ajutorul căruia se verifică reacţia la separare faţă de o figură deataşament. Întrebarea este următoarea: cum gestionează un copilcu vârsta cuprinsă între 12 şi 18 luni o astfel de situaţie stresantă?

Separarea durează doar câteva minute, dar ea este accentuată defaptul că, pentru copil, totul este străin. El nu cunoaşte nici încăperea în care are loc testul, nici persoana străină care va rămâne cu el.

În funcţie de tiparul de ataşament, reacţiile copiilor pot fiîmpărţite în patru grupe. Pe scurt, un bebeluş cu un tipar de

„ataşament sigur" ( sau „securizant") va plânge şi va protesta laînceput, aşa cum este de aşteptat, dar în cele din urmă se va lăsaconsolat de persoana străină, cel puţin temporar. Dacă mamavine înapoi, spaima este repede uitată. Aceşti copii o întâmpină cu bucurie pe mamă şi încep relativ repede să se joace dinnou. Evident că nu toţi copiii funcţionează atât de simplu. Uniidintre ei - cei cu un aşa-numit tipar de „ataşament anxios" -

reacţionează cu totul altfel. O primă subcategorie, ,, evitanţii",par să rămână în exterior cu totul indiferenţi şi ignoră cu totuldispariţia mamei. (Dar se pare că aceştia trăiesc de fapt cel maiintens stres, pentru că, în cazul lor, hormonii de stres sunt la celemai înalte cote.) La rândul lor, ,,ambivalenţii" (a doua subcategorie) sunt în adevăratul sens al cuvântului de neconsolat şi nu sepot opri din plâns. Adesea, ei nu se lasă distraşi de la suferinţa lornici de cealaltă persoană, nici de mamă, chiar şi când a trecut deja

Are sens