Dar şi cuplurile care şi-au propus de la bun început o relaţieparentală egalitară pot fi intimidate de acest principiu. Cum poatefi realizat un echilibru dacă copilul face diferenţe atât de evidenteîntre părinţi? Nu trebuie să vă faceţi însă niciun fel de griji! Scopulcopilului este identic cu cel al părinţilor: el vrea să stabilească cuambii părinţi o relaţie apropiată, echivalentă valoric. Doar că acestlucru se întâmplă pas cu pas, întâi cu un părinte, apoi cu celălalt.
Descoperirile făcute de teoria ataşamentului au avut mai multeimplicaţii. Printre ele se numără faptul, considerat astăzi absolut firesc, că părinţii se pot interna în spital împreună cu copiiimici bolnavi. Pe vremuri, acest lucru nu era posibil. Un film documentar făcut în 1952 de cercetătorul în domeniul ataşamentuluiJames Robertson a condus la schimbarea opiniei medicilorpediatri legată de acest subiect. Filmul prezintă minuţios şi îndetaliu drama separării unei fetiţe în vârstă de doi ani, care afost nevoită să stea singură în clinică, fără părinţi, pentru a fisupusă unei operaţii. Există şi alte cercetări ulterioare bazate peteoria ataşamentului. Posibilitatea de a diferenţia între „tiparelede ataşament" cu ajutorul testărilor a fost cea care i-a conferitacestui principiu o semnificaţie deosebită. Dacă se pot stabilidiferenţe între stilurile de ataşament, atunci pot fi formate clase.
Tata nu-i ca mama
JOSEPHINE SCHWARZ-GERO
Iar acestea pot fi la rândul lor conectate cu alte date. Din acestpunct de vedere, cercetarea funcţionează foarte similar moduluiîn care şi bebeluşii gândesc şi îşi organizează percepţiile.
