în timp, personalitatea omului poate să se modificeca efect al educaţiei, al unei experienţe personaletraumatizante, al restructurării relaţiilor sociale printrecerea în alt grup social.
Educaţia din familie reprezintă baza pe care secontinuă educaţia şcolară a personalităţii.
Există în prezent tendinţa de a lua în consideraredescrierea personalităţii prin cinci mari dimensiuni:
- extraversie, manifestată prin cordialitate,siguranţă de sine, activitate, emoţii pozitive;
- agreabilitate, manifestată prin încredere,colaborare, modestie, atenţie faţă de ceilalţi;
- conştiinciozitate, manifestată prin competenţă,ordine, simţ al datoriei, autodisciplină;
- instabilitate emoţională, manifestată prinagresivitate, depresie, vulnerabilitate;
- deschidere, manifestată prin imaginaţie,creativitate;
■ Dimensiunea creativă a personalităţiiCreativitatea este o dimensiune a personalităţii şiintegrează toate fenomenele psihice care contribuie larealizarea noului; imaginaţia este apreciată dreptproces central al creativităţii.
Mediul social reprezentat de familie, grup şcolar sauprofesional, societate în ansamblu, poate stimulapotenţialul creativ, dacă acceptă individul, îi acordă
82
încredere şi dreptul de a se exprima în simboluri. Îlpoate bloca prin interdicţii (de a pune întrebări, de aexplora lumea) şi prin încurajarea conformismului.
Studiul, analiza şi clasificarea personalităţilor se potrealiza pe baza unui sistem care cuprinde treicompartimente aflate în interacţiune:
- temperament;
- aptitudine;
- caracter;
Temperamentul
Cunoaşterea omului este o activitate ce presupuneobservarea unor aspecte legate de:
- înfăţişare;
- modalitatea de desfăşurare a activităţilor;
- rapiditatea reacţiilor la stimuli externi;
- rezistenţa la efort susţinut;
- relaţiile pe care le stabileşte cu ceilalţi;Unele dintre aspectele menţionate sunt înnăscute şiţin de ceea ce este numit temperament; altele suntdobândite şi ţin de caracter.
Însuşirile de temperament se manifestă de la cea maifragedă vârstă şi se menţin pe parcursul vieţii.
