Corneliu Porumboiu
165
De ce iţi scrii singur scenariile?
Până acum mi Ie-am scris singur pentru că aşa am simţit. Am şi un mod de lucru mai deosebit, sunt destul de minuţios şi chiţibuşar. Am mai încercat să lucrez cu cineva, dar mai mult pe structură. Îmi şi place să scriu, stau foarte mult Ia dialog, mă
întreb dacă fiecare replică are rostul ei acolo, mă interesează
mult caracterizările personajelor prin dialog. Când intru într-un
, scenariu, stau destul de mult la el, zi şi noapte, şi revin asupra lui chiar şi după ce încep filmările. Deocamdată, n-am cunoscut pe nimeni care să-mi inspire atâta încredere, încât să-l las să-mi scrie el.
Îţi adaptezi maniera de a scrie la subiect?
Sigur. Felul în care gândesc şi povestesc depinde în primul rând de ce persoană folosesc în film. Mă interesează ca filmarea şi cadrul în sine să exprime un anumit timp de a fi. În principiu, totul pleacă de la poveste şi personaje.
Când simţi că trebuie să faci un anumit film?
În momentul în care am povestea bine conturată, ştiu unde vreau să ajung şi ce am de spus cu ea. Atunci când simt că
povestea poate să-mi ofere ceea ce eu vreau să spun.
Vrei şi ca publicul să simtă acelaşi lucru?
Nu, mă gândesc în primul rând la personaje, ca ele să fie cum vreau eu. Spectatorii vin după aia. La cât consum de film există
în lumea de azi, la câte poveşti se văd zilnic, cred că publicul este foarte permisiv. Dacă tu îţi stăpâneşti bine mijloacele de exprimare în interiorul filmului, nu ai nici o problemă să fii înţeles. Atât timp cât povestea e bună şi curge bine, trebuie doar
