În cadrul acestui pas, vă veţi observa vechiul sine şi vă veţi reaminti dumneavoastră înşivă cine nu mai vreţi să fiţi.
Conform definiţiei de lucru a meditaţiei oferite de mine în partea a II-a a cărţii, observarea şi evocarea înseamnă familiarizare, cultivarea "sinelui", scoaterea la suprafaţă şi conştientizarea a ceea ce este, în oarecare măsură, necunoscut. Pasul de faţă implică să deveniţi complet conştient (prin observaţie) de gândurile şi acţiunile inconştiente sau de rutină specifice care alcătuiesc acea stare a minţii şi a trupului identificată anterior la pasul 2: Recunoaşterea. Apoi, vă veţi evoca (amintindu-vă) toate aspectele vechiului sine pe care nu mai vreţi să-l întrupaţi. Vă veţi familiariza cu dumneavoastră înşivă din postura personalităţii anterioare - exact gândurile cărora nu mai vreţi să le conferiţi autoritate şi înseşi comportamentele pe care nu mai vreţi să le manifestaţi, astfel încât să nu mai reveniţi niciodată la vechiul sine. în acest fel, vă veţi elibera de trecut.
Ceea ce repetaţi mental şi manifestaţi fizic constituie noua dumneavoastră alcătuire neurologică, "sinele neurologic" este reprezentat de combinaţia de gândire şi acţiune specifice fiecărui moment.
Acest pas este astfel conceput încât să creeze un nivel superior de conştientizare şi să accentueze capacitatea de observaţie a celui care aţi fost (metacunoaştere). Pe măsură ce reflectaţi şi vă revedeţi vechiul sine, vă va deveni limpede cine nu mai vreţi să fiȚi.
Observarea: conştientizaţi-vă stările mentale obişnuite
În cel de-al doilea pas, Recunoaşterea, aţi învăţat să observaţi emoţia care vă controlează. Acum îmi propun să vă fac să vă cunoaşteţi atât de bine gândurile şi acţiunile specifice determinate de vechile amintiri încât să puteţi le puteţi observa exact în momentul în care se întâmplă. Prin exerciţiu, vă puteţi cunoaşte tiparele în asemenea măsură, încât să nu le mai permiteţi niciodată să se manifeste pe deplin. La final, rezultatul va fi că vă păstraţi avantajul asupra vechiului sine şi că îl controlaţi. În consecinţă, atunci când începeţi să observaţi primele semne ale senzaţiei sau sentimentului care, în mod normal, v-ar declanşa gândurile şi obişnuinţele inconştiente, sunteţi atât de obişnuit cu această stare, încât o "prindeţi" de la prima manifestare.
De exemplu, dacă renunţaţi la o dependenţă de vreo substanţă precum zahărul sau tutunul, cu cât sunteţi mai "priceput" să simţiţi când încep împunsăturile şi ghionturile în corp din cauza dependenţei chimice, cu atât veţi putea să le contracaraţi mai rapid. Toată lumea ştie când încep să se simtă efectele sevrajului. începeţi să observaţi imbolduri, dorinţe şi, câteodată, chiar strigăte violente, care sună cam aşa: "Hai odată şi gata ! Declară-te învins ! Predă-te ! Haide, numai de data asta !" în timp, în momentele în care vă zbateţi şi daţi din colţ în colţ cu dependenţa dumneavoastră, veţi observa că sunteţi din ce în ce mai bine echipat şi pregătit să le faceţi faţă.
Tot aşa se petrec lucrurile şi cu transformarea personală, doar că substanţa de care sunteţi dependent nu este ceva din exterior. Sunteţi chiar dumneavoastră, de fapt. Ceea ce simţiţi şi gândiţi face efectiv parte din dumneavoastră. Cu toate acestea, adevăratul obiectiv în acest caz este să conştientizaţi atât de clar starea limitativă de a fi, încât să nu permiteţi niciodată unui gând sau comportament să treacă neobservat.
Aproape tot ce manifestăm începe cu un gând. Dar simpla apariţie a unui gând nu înseamnă neapărat şi că e adevărat. Majoritatea gândurilor sunt doar vechi circuite cerebrale formate prin propria voinţă repetitivă. Astfel, trebuie să vă întrebaţi: "Oare acest gând este adevărat sau e doar ce cred şi simt eu când (mă) simt aşa ? Dacă acţionez conform acestui impuls, atunci voi obţine acelaşi rezultat în viaţă ?" Adevărul este că acestea sunt ecouri venite din propriul trecut, asociate cu senzaţii/sentimente puternice, care activează vechi circuite din creier şi vă fac să reacţionaţi previzibil.
O bună oportunitate de a scrie
Ce gânduri automate vă trec prin minte când simţiţi emoţia pe care aţi identificat-o la pasul 2 ? E important să vi le notaţi şi să memoraţi lista. Ca să vă recunoaşteţi mai uşor setul unic de gânduri autolimitative, vă puteţi sprijini pe următoarele exemple.
Exemple de gânduri automate limitative (pe care le aveţi zilnic, dar nu le conştientizaţi)
- N-o să reuşesc niciodată să-mi găsesc altă slujbă.- Nimeni nu mă ascultă niciodată.- Întotdeauna mă înfurie.- Toţi se folosesc de mine.- Vreau să las totul baltă.- Azi am o zi proastă, aşa că de ce să încerc s-o schimb ?- E vina ei că am ajuns să trăiesc aşa.- De fapt, nu-s aşa de deştept.- Pur şi simplu nu mă pot schimba. Poate ar fi mai bine să încep altădată.- N-am chef.- Am o viaţă de doi bani.- Urăsc situaţia în care am ajuns cu...- N-o să reuşesc niciodată să schimb nimic. Nu-s în stare.- ...nu mă place.- Eu trebuie să muncesc mai mult ca oricine.- Ereditatea e de vină. Semăn cu mama. La fel ca şi în cazul gândurilor de rutină, şi acţiunile de rutină vă formează acele stări mentale particulare şi de nedorit. Sunteţi influenţat să vă purtaţi într-un mod pe care l-aţi memorat prin însăşi emoţia care v-a condiţionat corpul să vă fie minte. Acesta sunteţi dumneavoastră când deveniţi inconştient. Începeţi cu intenţii bune şi pe urmă vă treziţi că vă aşezaţi pe canapea, mâncând chipsuri, cu telecomanda într-o mână şi cu ţigara în cealaltă. Şi totuşi, doar cu câteva ore în urmă, declaraserăţi că veţi slăbi şi veţi pune punct tuturor comportamentelor autodistructive.
Majoritatea acţiunilor inconştiente se întreprind pentru a consolida emoţional personalitatea şi pentru satisfacerea unei dependenţe, pentru a multiplica intensitatea aceluiaşi sentiment, aceleiaşi senzaţii. De exemplu, cei care în mod obişnuit încearcă un sentiment de vinovăţie vor fi nevoiţi să întreprindă anumite acţiuni ca să-şi împlinească destinul emoţional. Ca urmare, vor intra cu siguranţă în necazuri ca să simtă şi mai multă vinovăţie. Există multe acţiuni inconştiente care corespund identităţii noastre emoţionale şi astfel o satisfac.
Pe de altă parte, există mulţi oameni care apelează anumite obişnuinţe ca să scape, vremelnic, de senzaţia/sentimentul memorat. Aceştia caută gratificaţie imediată la lucruri din afara lor, care să-i elibereze, pe moment, de suferinţă şi de sentimentul de gol. Dependenţa de jocuri pe calculator, de droguri, alcool, mâncare, jocuri de noroc sau de cumpărături este folosită pentru risipirea suferinţei şi golului interior.
Dependenţa vă creează obişnuinţele. Pentru că nimic din cele ce există în exterior nu v-ar putea vreodată îndepărta pentru totdeauna sentimentul de gol, veţi fi, în mod invariabil, nevoit să vă angajaţi în şi mai multe acţiuni de acelaşi tip. După ce, câteva ore mai târziu, starea de excitare s-a evaporat, nu veţi avea încotro şi veţi fi obligat să reveniţi la aceeaşi tendinţă favorabilă dependenţei, doar că mai mult timp. Când vă dememoraţi însă emoţia negativă din personalitate, eliminaţi comportamentul inconştient cu efect distructiv.
O bună oportunitate de a scrie
Gândiţi-vă la emoţia nedorită pe care aţi identificat-o. Cum acţionaţi de obicei când (vă) simţiţi aşa ? S-ar putea să vă descoperiţi propriile tipare printre exemplele de mai jos, dar asiguraţi-vă că aţi adăugat comportamentele care vă caracterizează. Notaţi-vă apoi modul specific de comportament când simţiţi emoţia respectivă.
Exemple de acţiuni/comportamente limitative (pe care le repetaţi zilnic, în mod inconştient)
- Vă îmbufnaţi.- Vă e milă de propria persoană şi staţi singur.- Mâncaţi ca să scăpaţi de tristeţe.- Telefonaţi cuiva ca să vă plângeţi de felul în care vă simţiţi.- Vă jucaţi obsesiv pe calculator.- Căutaţi nod în papură unei persoane la care ţineţi.- Beţi prea mult şi vă faceţi de râs.- Vă duceţi la cumpărături şi cheltuiţi mai mult decât vă permiteţi.- Amânaţi lucrurile.- Bârfiţi sau răspândiţi zvonuri.- Spuneţi minciuni în legătură cu propria persoană.- Aveţi accese de furie.- Vă trataţi colegii cu lipsă de respect.- Flirtaţi cu alte persoane, deşi sunteţi căsătorit(ă).- Vă lăudaţi.- Ţipaţi la toată lumea.- Jucaţi prea mult.- Conduceţi agresiv.- Încercaţi să fiţi în centrul atenţiei.- Vă prelungiţi zilnic somnul.- Vorbiţi prea mult despre trecut. Dacă vă e greu să răspundeţi, întrebaţi-vă la ce vă gândiţi în diferite situaţii din viaţă şi "vizualizaţi" cu ochii minţii cum gândiţi şi reacţionaţi. Puteţi şi să "priviţi prin ochii" altora. Cum ar spune aceştia că vă văd ? Cum vă purtaţi ?
Evocarea: amintiţi-vă aspectele vechiului sine de care doriţi să vă eliberaţi
Acum revedeţi şi memoraţi lista, ceea ce constituie o componentă importantă a meditaţiei. Obiectivul este să vă familiarizaţi cu modul de gândire şi acţiune sub impulsul acestei emoţii specifice şi are menirea de a vă aduce aminte cum nu mai vreţi să fiţi şi cum vă făceaţi singur incredibil de nefericit. Acest pas vă ajută să vă conştientizaţi comportamentul inconştient şi ce vă spuneţi în sinea dumneavoastră când gândiţi şi simţiţi, simţiţi şi gândiţi, astfel încât să exercitaţi şi mai mult control conştient în starea de veghe.
Realizarea acestui pas este un proces. Cu alte cuvinte, dacă vă aşezaţi în fiecare zi, timp de o săptămână, ca să vă concentraţi asupra acestui lucru, probabil veţi descoperi că vă modificaţi şi rafinaţi în continuare lista. Şi asta e bine.
Acest pas înseamnă pătrunderea în sistemul de operare al programelor de "calculator" din subconştient, pe care le puneţi sub reflector, ca să le puteţi examina. Ceea ce vă propuneţi, la urma urmei, este să vă familiarizaţi atât de bine cu aceste lucruri, încât mai presus de orice să le împiedicaţi să se declanşeze. Veţi îndepărta conexiunile sinaptice care vă alcătuiau vechiul sine. Şi, pentru că, indiferent de locul de formare, conexiunea neurologică alcătuită constituie o amintire, atunci ceea ce faceţi este, de fapt, o demontare a amintirii vechiului sine.
În tot cursul acestei săptămâni, continuaţi să revedeţi lista, astfel încât să ştiţi şi mai bine cine nu mai vreţi să fiţi. Dacă puteţi memora toate aceste aspecte ale vechiului sine, veţi adânci şi mai mult separarea dintre conştiinţa dumneavoastră şi vechiul sine. Când v-aţi familiarizat pe deplin cu gândurile şi reacţiile automate, de rutină, acestea nu vor mai scăpa neobservate sau nerecunoscute. Şi veţi putea să le anticipaţi înaintea declanşării. Acesta este momentul eliberării.
În acest punct, reţineţi: obiectivul dumneavoastră este conştientizarea.
Ştiţi de acum rutina... Citiţi pasul 6 şi faceţi-vă temele în scris, iar pe urmă veţi fi gata să vă începeţi săptămâna a treia de meditaţie.
Pasul 6: Redirecţionarea
Iată ce se întâmplă când folosiţi instrumentele de redirecţionare: preveniţi comportamentele inconştiente; cu alte cuvinte, vă împiedicaţi să activaţi vechile programe şi vă transformaţi la nivel biologic, determinând dezactivarea şi demontarea conexiunilor de celule nervoase. La fel, încetaţi semnalarea aceloraşi gene în acelaşi mod.
Dacă aţi avut dificultăţi în acceptarea abandonării controlului, acest pas vă permite să luaţi din nou frâiele în mâini, de data aceasta mai conştient şi mai judicios, ca să vă dezvăţaţi de a fi dumneavoastră înşivă. Întărirea capacităţii de a autodirecţionare înseamnă edificarea unei fundaţii pe care să vă creaţi versiunea îmbunătăţită a noului sine.
Redirecţionarea: antrenaţi-vă în jocul de-a schimbarea
În cursul meditaţiei din săptămâna aceasta, luaţi unele dintre situaţiile identificate în pasul anterior şi, pe măsură ce le vizualizaţi şi vă observaţi cu ochii minţii, spuneţi-vă (cu glas tare): Schimbă-te ! E simplu:
1. Imaginaţi-vă o situaţie în care gândiţi şi simţiţi în mod inconştientRostiţi: Schimbă-te !2. Conştientizaţi un scenariu (care să implice o persoană, de exemplu, sau un obiect) în care aţi putea uşor cădea într-un model comportamental de rutină.Rostiţi: Schimbă-te !3. Închipuiţi-vă prins în mijlocul unui eveniment care vă oferă un motiv puternic de a nu vă respecta idealul.Rostiţi: Schimbă-te ! Cea mai zgomotoasă voce din cap
După ce vă amintiţi să rămâneţi conştient pe tot parcursul zilei, aşa cum aţi aflat din pasul precedent, puteţi folosi un instrument de transformare în momentul respectiv. Ori de câte ori vă surprindeţi în viaţa reală manifestând un gând limitativ sau comportându-vă limitativ, rostiţi doar "Schimbă-te !" cu voce tare. Cu timpul, propria voce vi se va transforma într-o prezenţă nouă printre glasurile din cap - cea mai sonoră chiar. Va deveni vocea redirecţionării.
Pe măsură ce întrerupeţi vechiul program în repetate rânduri, eforturile se vor solda cu slăbirea progresivă a conexiunilor dintre reţelele neurologice respective, care vă alcătuiesc personalitatea. Conform principiului teoriei hebbiene despre învăţare, veţi demonta circuitele conectate la vechiul sine din viaţa de zi cu zi. În acelaşi timp, veţi înceta să mai transmiteţi epigenetic semnale aceloraşi gene şi în acelaşi mod. Acesta este încă un pas pe calea conştientizării, în care vă dezvoltaţi autocontrolul conştient.
Când puteţi împiedica manifestarea unei reacţii emoţionale reflexe la vreun lucru sau vreo persoană din propria viaţă, optaţi să vă salvaţi de la "recăderea" în vechiul sine, care gândeşte şi acţionează în astfel de modalităţi limitative. Conform aceleiaşi idei, pe măsură ce dobândiţi control conştient asupra propriilor gânduri posibil acţionate de vreo amintire sau asociere rătăcită, legată de un stimul oarecare din mediu, vă veţi îndepărta de destinul previzibil caracterizat de aceleaşi gânduri şi aceleaşi acţiuni, care vor crea aceeaşi realitate. Este un memento pe care vi-l plasaţi singur în minte.
Pe măsura conştientizării, a redirecţionării gândurilor şi a sentimentelor obişnuite şi a recunoaşterii stărilor inconştiente de a fi, încetaţi să vă mai risipiţi preţioasa energie. Viaţa în regim de supravieţuire înseamnă transmiterea unor astfel de semnale către organism, care să-l determine să intre şi el în regim de urgenţă, distrugându-i starea de homeostază şi mobilizând, în consecinţă, o mare cantitate de energie. Emoţiile şi gândurile în cauză reprezintă o energie de frecvenţă joasă consumată de organism. Aşa că, dacă sunteţi conştient şi le transformaţi înainte de a-şi găsi calea către corp, atunci, de fiecare dată când le observaţi sau le redirecţionaţi, veţi conserva energie vitală, pe care o puteţi folosi pentru crearea unei vieţi noi.
Amintirile asociative declanşează răspunsuri automate
Dat fiind faptul că menţinerea stării de conştientizare este esenţială în demersul de creare a vieţii noi pe care ne-o dorim, este important să înţelegem cum au reuşit amintirile asociative să ne facă atât de dificil procesul de conştientizare, precum şi ajutorul pe care ni-l poate da redirecţionarea ca să ne eliberăm de vechiul sine.
Mai înainte în această carte, experimentul clasic de condiţionare efectuat de Pavlov cu câinii ne-a demonstrat, în mod elocvent, de ce poate fi atât de dificilă schimbarea. Reacţia câinilor din experimentul respectiv - formarea obişnuinţei de a saliva ca reacţie la auzul clopoţelului - constituie un exemplu de reacţie condiţionată pe baza unei amintiri asociative.
