Nu există nici foame, nici sete,

Nici vânt rece, nici vânt cald,

Nici bătrâneţe, nici moarte.

Dar acela care n-are pacea în sufletul său,

N-are nici un loc în care să poată construi Templul Sfânt;

Deoarece, cum ar putea lucra tâmplarul

În mijlocul unei tornade?

Sămânţa violenţei nu poate aduce

Decât o recoltă tristă,

Iar pe un strat uscat

Nu poate creşte nimic viu.

Căutaţi deci Îngerul Păcii

Care este ca steaua dimineţii

În mijlocul unui nor,

Ca luna plină,

Ca un măslin frumos încărcat cu fructe,

Ca soarele strălucind deasupra templului Celui Preaînalt.

Pacea sălăşluieşte în inima tăcerii

Fii liniştit şi să ştii că Eu sunt Dumnezeu.

Cea de-a şaptea Comuniune este cu

Tatăl Ceresc,

Care este,

Care a fost şi

Care va fi întotdeauna.

O, Mare Creator!

Tu ai creat Îngerii Cereşti

Şi Tu le-ai revelat Legile Cereşti!

Tu eşti refugiul meu şi cetatea mea.

Tu eşti din veci de veci.

Doamne, Tu ai fost Sălaşul nostru

În toate generaţiile.

Înaintea formării munţilor

Sau chiar înainte ca

Tu să fi făcut Pământul,

Din veci de veci,

Tu eşti Dumnezeu.

Cine a făcut apele

Şi cine face plantele?

Cine a unit vântul

Cu norii furtunii

De la cele mai blânde la cele mai puternice?

Cine, O, Mare Creator

Este izvorul Vieţii Eterne

În sufletele noastre?

Cine a făcut Lumina şi întunericul?

Cine a făcut somnul

Şi animaţia orelor zilei?

Cine a făcut prânzurile

Şi miezurile de noapte?

Eşti Tu, O, Mare Creator!