Ca o ploscă goală.

Dar cuvintele iubirii sunt ca mierea,

Dulci sufletului;

Cuvintele de iubire în gura unui om

Sunt ca apele de adâncime,

Iar fântâna iubirii ca un pârâu.

Da, s-a spus în zilele străvechi:

Tu vei iubi pe Tatăl Ceresc

Cu toată inima ta,

Şi cu toată mintea ta,

Şi cu toate faptele tale,

Şi vei iubi pe fraţii tăi,

Ca pe tine însuţi.

Tatăl Ceresc este iubire

Şi cine sălăşluieşte în iubire

Sălăşluieşte în Tatăl Ceresc,

Şi Tatăl Ceresc în el.

Acela care nu iubeşte este ca o pasăre rătăcitoare

Alungată din cuib;

Iarba îi lipseşte şi

Apa râului are un gust amar.

Dacă un om spune:

„Iubesc pe Tatăl Ceresc,

Dar urăsc pe fratele meu.”

El este un mincinos

Pentru că dacă nu iubeşte pe fratele său

Pe care îl vede,

Cum ar putea iubi pe Tatăl Ceresc

Pe Care el nu l-a văzut?

Copiii Luminii sunt aceia care

Merg împreună cu Îngerul Iubirii,

Pentru că ei iubesc pe Tatăl Ceresc,

Şi iubesc pe fraţii lor,

Şi urmează Legea Sfântă.

Iubirea este mai puternică

Decât curenţii apelor de adâncime

Iubirea este mai puternică decât moartea.

Cea de-a treia Comuniune este cu

Îngerul Înţelepciunii

Care eliberează pe om de teamă,

Deschide inima sa

Şi uşurează conştiinţa sa.

Sfântă Înţelepciune

Înţelegere care se desfăşoară

Continuu,

Asemenea unui sul sacru,

Şi care nu provine din învăţătură.

Întreaga înţelepciune vine

De la Tatăl Ceresc

Şi este cu El pentru totdeauna.