Bun şi prietenos,

Focul Vieţii!

Binefăcător şi de ajutor,

Focul Vieţii!

Cel mai mare sprijin, cel mai generos,

Focul care este Casa Domnului!

Priviţi acum Copilul Luminii

Care este în comuniune cu Îngerul Vieţii:

Priviţi puterea spatelui său,

Şi forţa pieptului său.

El avansează în pas de gigant.

Pulpele sale sunt solide,

Oasele sale sunt ca de bronz,

Membrele sale sunt ca de fier.

El se hrăneşte la masa Maicii Pământeşti

Cu ierburile câmpului şi apele râului,

Căci munţii îi aduc hrană bogată.

Binecuvântată este puterea sa şi frumuseţea sa.

Pentru că el serveşte Legea.

Corpul în care Focul Vieţii

Arde cu Lumina eternă,

Este un sanctuar al Spiritului Sfânt,

Îţi mulţumim Tată Ceresc

Că ne-ai condus la izvoarele dătătoare de viaţă,

Într-un ţinut al uscăciunii,

Alimentând cu apă o grădină a minunilor, eternă,

Copacul Vieţii, mister al misterelor,

Care îşi înalţă ramurile nemuritoare

Iar rădăcinile se afundă în Fluxul Vieţii

Care provin dintr-un izvor etern.

Îngerul Bucuriei

Cerurile zâmbesc, pământul este în sărbătoare,

Stelele dimineţii îşi unesc vocile lor,

Şi fac să izbucnească bucuria Copiilor Luminii.

Să cântăm Tatălui Ceresc un nou cântec.

Să cântăm pentru Maica noastră Pământească, întreg pământul.

Fie ca cerurile să se bucure, pământul să se înveselească,

Fie ca valurile să mugească şi să izbucnească plenitudinea Vieţii Eterne!

Fie ca lanurile şi tot ceea ce este în ele să se bucure

Şi ca toţi pomii pădurii

Să se bucure în faţa Legii Sfinte.

Cântaţi Tatălui Ceresc,

Voi ceruri ale cerurilor,

Şi voi ape care sunteţi dincolo de ceruri,

Toţi munţii şi toate colinele,

Vânturi ale furtunii care ascultaţi Cuvântul Său,

Voi pomi fructiferi şi toţi cedrii,

Animale sălbatice şi toate vitele,

Fiinţe târâtoare şi zburătoare,

Regi ai pământului şi toate popoarele,