Ca pasul unu in succes e-a crede ?
Succesul e in mintea ta creat.
De credeti ca prea mic sunteti, veti fi,
Gandul aripi va trebui sa nasca,
Sigur pe sine de va veti simti
Rasplata va sosi sa va cinsteasca.
Victorii in viata nu obtin doar cei
Ce sunt puternici si alearga bine,
Castigul poate deveni un obicei
Pentru acel ce spune: CRED IN MINE!
Remarcati cuvintele care au fost subliniate si va veti da seama de sensul profund la care se gandeste poetul.
Marea experienta a iubirii
Undeva in datele noastre genetice salajluieste adormit germenele implinirii care, odata trezit si pus in practica, va va purta pe niste culmi pe care nu ati sperat niciodata sa le atingeti.
In acelasi fel in care un maestru in muzica poate produce cele mai minunate tonuri, revarsate din corzile unei viori, se poate destepta si geniul care zace latent in creierul dumneavoastra si va poate conduce spre orice impliniri va doriti.
Abraham Lincoln a esuat in tot ce a incercat pana dupa varsta de 40 de ani. Era un anonim venit de nicaieri, pana ce a avut o experienta insemnata, ce i-a trezit geniul ce se ascundea in inima si mintea sa si a dat lumii pe unul dintre oamenii sai cu adevarat mari.
Acea ?experienta? a fost impletita cu emotiile amaraciunii si iubirii. I-a fost provocata de Ann Rutledge, singura femeie pe care a iubit-o sincer.
33
Se stie bine ca emotia iubirii se inrudeste indeaproape cu starea de spirit numita credinta, si de aceea dragostea reuseste adesea sa transforme gandul cuiva in echivalentul sau spiritual. In decursul muncii sale de cercetare autorul a descoperit, prin analiza operei de o viata si a realizarilor a sute de oameni de succes, ca dragostea unei femei i-a sustinut pe aproape fiecare dintre ei.
Daca doriti dovezi legate de puterea credintei, studiati implinirile persoanelor care au folosit-o. Isus Nazarineanul se afla in fruntea acestei liste. Baza crestinismului este credinta, indiferent de cum au pervertit sau interpretat gresit muritorii sensul acestei mari forte.
Esenta invataturilor si implinirilor lui Cristos, care ar fi putut fi interpretate ca ?miracole?, nu erau nici mai mult nici mai putin decat credinta. Daca asemenea fenomene precum
?miracolele? exista, ele se nasc doar gratie acelei stari de spirit numita credinta!
Sa luam in consideratie puterea credintei, asa cum a fost ea dovedita de o personalitate pe care o cunoaste intreaga omenire, Mahatma Gandhi, din India. Acest om reprezinta unul dintre cele mai uimitoare exemple din istorie care ilustreaza puterea credintei.
Gandhi a detinut o putere uriasa, puterea suprema a timpului sau, si asta in ciuda faptului ca nu avea nici un instrument obisnuit al puterii cum ar fi banii, navele de lupta, soldatii si echipamentul de razboi. Gandhi nu avea bani, nu avea casa, nu avea nici macar un costum de haine, dar detinea puterea. Cum ajunsese sa o posede?
A zamislit-o din modul sau de a intelege principiul credintei, si prin capacitatea sa de a sadi credinta in mintile a 200 de milioane de oameni.
Gandhi a reusit uimitoarea performanta de a influenta 200 de milioane de spirite sa se uneasca si sa actioneze unite, ca un singur suflet.
Ce alta forta de pe acest pamant, cu exceptia credintei, ar putea realiza acest lucru?
Daruieste inainte sa primesti
Datorita nevoii de credinta si cooperare in afaceri si industrie, va fi interesant si profitabil sa analizam un eveniment care ofera o intelegere excelenta a metodei prin care industriasii si oamenii de afaceri acumuleaza averi daruind inainte sa incerce sa obtina.
Evenimentul ales pentru aceasta ilustrare dateaza din 1900, cand a fost infiintata Corporatia de Otel a Statelor Unite. Pe masura ce cititi povestea, retineti faptele fundamentale si veti intelege cum s-au transformat ideile in afaceri uriase.
Daca sunteti unul dintre cei ce v-ati intrebat adeseori cum a fost acumulate marile averi, aceasta poveste a infiintarii Corporatiei de Otel a Statelor Unite va fi revelatoare. Daca va indoiti inca de existenta tacticilor de imbogatire, povestea ce urmeaza ar trebui sa indeparteze aceasta indoiala, pentru ca va puteti da seama cu usurinta de aplicarea unui numar mare din principiile descrise in aceasta carte.
Descrierea uluitoare a puterii unei idei a fost facute elocvent de John Lowell, in New York World ? Telegram, prin a carui bunavointa publicam aici: UN DISCURS INSPIRAT DUPA CINA
IN VALOARE DE UN MILIARD DE DOLARI
Cand, in seara de 12 decembrie 1900, vreo 180 de personalitati din domeniul financiar al tarii s-au adunat in salonul de petreceri al Clubului Universitar de pe Fifth Avenue, pentru a-si aduce omagiul unui tanar ce venea din vest, nici macar o jumate de duzina dintre 34
invitati nu si-au dat seama ca aveau sa fie martorii celui mai insemnat episod din istoria industriala a Americii.
J. Edward Simmons si Charles Steward Smith, cu inimile pline de recunostinte pentru ospitalitatea generoasa cu care-i coplesise Charles M. Schwab in timpul unei vizite recente la Pittsburg, organizasera un dineu pentru a-l prezenta pe omul de afaceri din industria otelului societatii bancare din est. Dar nu se asteptau ca el sa incalce conventia.
De fapt, l-au avertizat ca snobii in camasi scrobite din New York nu vor fi prea receptivi la oratorie si ca, daca nu dorea sa plictiseasca clanurile Still ? Man, Harriman si Vanderbilt, trebuia sa se limiteze la 15 sau 20 de minute de generalitati gratioase si nimic mai mult.
Nici chiar John Pierpont Morgan, asezat la dreapta lui Schwab, conform cu demnitatea sa imperiala, nu intentiona sa onoreze banchetul prin prezenta sa decat cateva momente.
Cat despre presa si public, evenimentul era atat de putin important, incat a doua zi nu s-a pomenit nimic de el in ziare.
Deci cei doi amfitrioni si distinsii lor oaspeti au mancat din cele sapte sau opt feluri de mancare obijnuite. S-a vorbit putin si in cadru restrans. Cativa bancheri si agenti de bursa au facut cunostinta cu Schwab, a carui cariera prosperase de-a lungul malurilor Monongahelei, dar nimeni nu-l cunostea bine. Dar, inainte de finalul serii, ei ? impreuna cu Morgan, Stapanul Banilor ? aveau sa fie fermecati, si un pui de un miliard de dolari, Corporatia de Otel a Statelor Unite, avea sa se nasca.
Pentru istorici este, probabil, o pierdere ca nu s-a pastrat discursul lui Charles Schwab la acel dineu.
