Să-l pedepseşti
Pentru faptele-i lumeşti,
Dă-i cerneală şi hârtie
Şi-un consemn ceresc,
Să-şi scrie
Ultima lui poezie:
Ploaia Sfântului Ilie!...
PEISAJ UMED
Plouă strâmb
Şi fals,
Plouă tâmpit ―
Plouă cum ploua-ntr-o zi la Londra
Când sorbeam un vermut sec
Cu Anny Ondra
Într-un bar pe Piccadilly Street...
Plouă ca şi cum o stropitoare
Ar uda, pripită, verzile peluze
Inventate-anume ca s-amuze
Lorzii beţi de whisky
Şi morţi după soare...
Plouă ca şi cum stropii de ploaie
N-ar fi decât stropi de năduşală
Ce s-ar scurge de pe Anny Ondra goală
Când se-ncuie cu boxerul în odaie...
Plouă,
Plouă,
Toată ziua plouă,
Plouă ca-ntr-o baltă fără fund ―
Baltă-n care ― Ofelia şi Hamlet
Se ascund
Să-i procure lui Shakespeare
O dramă nouă...
PĂPUŞA AUTOMATĂ
Doamne!
Ce-am păţit aseară!...
De-a fost faptă de ocară,
Să mă ierţi, că-i vina Ta,
Fiindcă Tu ai vrut-o aşa?...
Cineva ―
Dar nu ştiu cine,
O păpuşă automată ―
A intrat fără să bată
În odaia mea...
A intrat fără ruşine ―
Goală toată,
Indecentă
Ca Ofelia dementă,
Şi râzând
Ha, ha, ha, ha!...
S-a trântit pe canapea
