de ani de zile.
— Și dumneavoastră ați preluat statutul de adevărata Frau Schoennacht.
— Da, așa-i. I-am crescut pe copii în felul în care o mamă își crește copiii.
Am fost prezentă în viața lor. Nu Della – eu. Eu am fost prezentă! Se uită
țintă la el: Aveți copii, Inspektor?
— Doi, Frau Schoennacht.
— Atunci înțelegeți ce vreau să spun. Copiii au nevoie de o mamă
adevărată, nu doar de o mamă cu numele.
— Știu asta. A fi mamă este adesea o meserie ingrată. Totuși, este cea mai importantă meserie din lume.
— Exact.
Hannah își termină ceaiul și îi mai oferi lui Berg încă o ceașcă.
— Nu, danke, dar o să mai iau încă o prăjitură cu mac.
— Luați și pentru copii.
— Bine, mulțumesc.
— Împachetez câteva pentru ei.
Se ridică încet și se duse să caute hârtie. Berg se gândea la ceea ce îi spusese, la cum a refuzat să-i spună numele amantului Dellei. Dar a lăsat să-i scape totuși ceva.
VP - 318
Unchiul Hansy? Anders Johannsen? Doar că el nu era îndeajuns de bătrân ca să fie unul din prietenii tatălui Hannei. Bărbatul ar fi putut fi tatăl lui Anders, marinarul. Dacă Hannah n-ar fi spus altceva revelator.
Soția lui era dintr-o familie de vază din Boston.
Katherine Hanfstaengl făcea parte din familia Sedgewick din Boston. Se mândrea cu asta.
În mintea lui Berg, amantul Dellei a fost probabil soțul lui Katherine și tatăl lui Putzi, Edgar, deși nu avea cum s-o dovedească. Berg și-ar fi dorit s-o întrebe pe Hannah mai multe, dar știa că atunci ea s-ar închide în sine. Nu era drept să scormonească tot trecutul ei îngrozitor într-o singură vizită.
Hannah era o femeie singură. Se va întoarce și ea îl va întâmpina ca pe un prieten vechi… și atunci vor discuta din nou.
Dacă nu se înșela în privința lui Hanfstaengl, însemna că Schoennacht, Putzi și Rupert Schick erau toți trei frați după tată. Dacă Schoennacht sau Schick a fost bărbatul care o însoțise pe Anna Gross la teatru, ar fi putut foarte bine să semene cu Putzi Hanfstaengl.
Toți trei bărbații aveau motive s-o urască pe Della. Lui Putzi îi stricase familia, Rolf fusese abandonat, iar Rupert o ura pentru că era stricată. Poate că Rupert se întorsese în Germania să rezolve niște socoteli mai vechi.
Berg simțea că a dat de ceva, dar în momentul acesta teoriile lui erau toate niște bănuieli. Gândea prea intens. Avea nevoie de altă minte, de o infuzie proaspătă de idei. Avea nevoie să-i facă o vizită lui Georg.
Hannah se întoarse cu hârtie de ziar și începu să împacheteze prăjiturile.
Berg i se adresă:
— Deci nu ați mai auzit de sora dumneavoastră de când a plecat în Uniunea Sovietică?
Hannah se opri din împachetat.
— Nu, n-am mai auzit. V-am spus deja.
— Trebuie să o găsesc pe sora dumneavoastră, Frau Schoennacht.
— De ce?
— Treburi de-ale poliției, Frau Schoennacht. Nu am permisiunea să discut detaliile. Dar vreau să vă spun că trebuie să vorbesc cu nepotul dumneavoastră, Rupert Schick, cât mai curând.
— Nu se poate, Inspektor.
— Tot ce-mi trebuie e o adresă. Promit că n-o să spun nimănui că e de la dumneavoastră.
— Nu se poate să vorbiți cu Rupert deoarece a murit în 1915.
— În Marele Război?
— Așa cred.
Hannah ridică din umeri.
VP - 319
