"Unleash your creativity and unlock your potential with MsgBrains.Com - the innovative platform for nurturing your intellect." » Romanian Books » „Văduva” de Fiona Barton

Add to favorite „Văduva” de Fiona Barton

Select the language in which you want the text you are reading to be translated, then select the words you don't know with the cursor to get the translation above the selected word!




Go to page:
Text Size:

— Salmond, Fry, Mike Doonan a fost arestat sub acuzația de pornografie extremă. Cumpăra fotografii de la Lee Chambers la sediul Fleet Services.

Cei doi ofițeri rămaseră cu gura căscată.

— Ce? Șoferul handicapat cu probleme la spate? întrebă Salmond.

— Se pare că nu e atât de imobilizat pe cât spune, zise Sparkes, pus pe fapte mari. Hai să verificăm camerele CCTV de la Fleet Services din ziua în care a fost răpită Bella.

Toată lumea luase un aer grav în timp ce tehnicienii începură să facă

cercetările online. Tensiunea care creștea îl alungă pe Sparkes pe coridor. Căuta numărul lui Ian Matthews, când Zara Salmond băgă capul pe ușă.

— Ar fi bine să veniți să vedeți, domnule.

Sparkes se uită la imaginea ștearsă de pe monitor.

— El e. Lângă mașina lui Chambers, răsfoiește revistele. Se apleacă. Se pare că nu-l mai doare așa de tare spatele, zise Salmond.

— Salmond, ce dată e? Era acolo în ziua răpirii Bellei?

Zara Salmond făcu o pauză.

— Da, e în ziua în care a fost răpită.

Sparkes aproape că țâșni din scaunul pe care era așezat, dar subinspectorul îi făcu semn cu mâna.

— Dar asta îl elimină de pe lista suspecților.

— Ce vrei să spui? îl avem pe Doonan în zona răpirii, ne minte în privința drumurilor pe care le-a făcut și a problemelor cu spatele și e prins în flagrant delict cumpărând pornografie în drum spre casă.

— Da, dar a fost înregistrat negociind cu Chambers în timp ce Bella era răpită. La 15.02. Orele nu se potrivesc – n-avea cum s-o ia el.

Sparkes închise ochii, sperând că nu i se citește pe față ușurarea.

— Bună treabă! Să continuăm! spuse el fără să ridice pleoapele.

Singur în biroul lui, lovi cu pumnul în masă, apoi ieși să se plimbe ca să-și pună ordine în gânduri.

La întoarcere, reveni cu gândul la prima zi de anchetă și la ce-i spusese atunci instinctul lui de polițist cu privire la caz. Consideraseră – el considerase – tot timpul răpirea Bellei un eveniment întâmplător. Răpitorul o văzuse pe fetiță și o VP - 223

luase. Nimic altceva nu părea logic. Nu se descoperise nicio legătură între Dawn și Taylor și, odată ce povestea cu bărbatul cu părul lung inventată de Stan Spencer fusese eliminată din investigație, nu mai exista nicio altă declarație despre vreo eventuală persoană care s-ar fi comportat ciudat pe stradă în ziua când dispăruse Bella. Nu fuseseră reclamații despre niciun exhibiționist sau alte infracțiuni de natură sexuală.

Și nu exista nici vreun model de comportament pe care răpitorul să-l fi putut urmări în timp, înainte. Copila mergea la grădiniță cu Dawn, dar nu zilnic, și rareori se juca singură afară. Dacă cineva ar fi plănuit s-o răpească, ar fi pătruns în casă noaptea, atunci când știa sigur că fetița e acolo. Nimeni n-ar fi stat pe o stradă rezidențială să aștepte un eventual moment când ea ieșea la joacă în curte. Ar fi fost observat.

Întreg cazul fusese construit pe un interval de douăzeci și cinci de minute în care apăruse șansa ca fetița să fie răpită.

La vremea aceea, cu dovezile de care dispuseseră, avuseseră dreptate să

elimine posibilitatea unei răpiri premeditate.

Dar astăzi, la trei ani și jumătate după răpire, Sparkes se gândi că poate se grăbiseră să tragă această concluzie și hotărî să ia în calcul și această

posibilitate.

— Mă duc la camera de comandă, îi spuse lui Salmond. Vreau să cer cuiva o favoare.

De serviciu era Russell Lynes, cel mai bun prieten al lui din poliție – intraseră

împreună cu mulți ani în urmă.

— Bună, Russ. Ai chef de-o cafea?

Se așezară la o masă în cantină și-și turnară în cești lichidul maro, fără prea mare gând să-l bea.

— Cum o mai duci, Bob?

— Bine. Faptul că am revenit la treaba serioasă e foarte important. Și pista cea nouă îmi dă suficientă bătaie de cap.

— Hmmm, mai înainte te-a îmbolnăvit, Bob. Ai grijă!

— O să am. N-am fost bolnav, Russ, doar obosit. Fii atent, vreau să verific un lucru pe care cred că l-am omis prima oară.

— Tu ești șeful. Oricum, de ce îmi ceri mie favoruri? Roagă pe cineva din echipă să se ocupe!

— Au destule de făcut și s-ar putea să nu reușească decât peste câteva săptămâni. Dacă mă ajuți, o să rezolv totul în vreo două zile.

Are sens

Copyright 2023-2059 MsgBrains.Com