Christian Grey
CEO, Grey Enterprises Holdings, Inc.
Ros se uită urât la mine când refac conexiunea.
— Ce mama naibii, Christian?
— Ce? mimez eu inocenţa.
— Ştii tu ce. Nu participa la nicio şedinţă care în mod clar nu te interesează.
— A fost aşa de evident?
— Da.
— La naiba.
— Da. La naiba. Ar putea fi un contract uriaş pentru noi.
— Ştiu. Ştiu. Îmi cer scuze.
Rânjesc.
— Nu ştiu ce ai în ultima vreme.
Scutură din cap, dar îmi dau seama că încearcă să‑şi mascheze amuzamentul cu o expresie iritată.
— E aerul de Portland.
— În fine, cu cât te întorci mai repede aici, cu atât mai bine.
— Mă întorc în jurul prânzului. Între timp, roagă‑l pe Marco să
cerceteze toate editurile din Seattle şi să vadă dacă e vreuna bună să
fie preluată.
— Vrei să intri şi pe piaţa de carte? se miră Ros. Nu e un sector cu potenţial de dezvoltare.
Probabil că are dreptate.
— Să cerceteze doar. Atâta tot.
Oftează.
— Dacă insişti. Te întorci mai târziu pe după‑amiază? Să facem şi noi o recapitulare aşa cum trebuie.
— Depinde de trafic.
— O să programez o recapitulare cu Andrea.
— Minunat. Acum te las.
Închid WebEx‑ul, apoi o sun pe Andrea.
— Domnule Grey.
— Sună‑l pe dr. Baxter şi cheamă‑l duminică la mine acasă, pe la prânz. Dacă nu e disponibil, găseşte un ginecolog bun. Pe cel mai bun.
— Da, domnule, spune ea. Altceva?
— Da. Care este numele cumpărătorului personal pe care îl folo‑
sesc la magazinul Neiman Marcus de la centrul comercial Bravern?
— Caroline Acton.
— Dă‑mi un SMS cu numărul ei de telefon.
— Aşa fac.
— Ne vedem mai târziu.
— Da, domnule.
Închid.
Până acum a fost o dimineaţă foarte interesantă. Nu‑mi amintesc de niciun schimb de e‑mailuri care să fi fost vreodată atât de amuzant.
