Bang! Dar mami nu le vede. O fac din nou. Bang! Dar mama nu vede. Ochesc maşinuţa verde chiar lângă picioa‑
rele ei. Dar maşinuţa verde intră sub canapea. Nu ajung la ea. Mâna nu‑mi încape în acel spaţiu. Mami nu vede. Îmi vreau maşinuţa verde înapoi. Dar mami stă pe canapea uitându‑se fix la perete. Mami. Maşinuţa mea. Ea nu mă
aude. Mami. O trag de mână, iar ea se întinde pe spate şi închide ochii. Nu acum, Viermişor. Nu acum, spune ea.
Maşinuţa mea verde rămâne sub canapea. Mereu rămâne sub canapea. O văd. Dar nu pot ajunge la ea. Maşinuţa
mea verde se estompează. Acoperită în blană cenuşie şi în mizerie. O vreau înapoi. Dar nu pot ajunge la ea.
Niciodată nu pot ajunge la ea. Maşinuţa mea verde este pierdută. Pierdută. Şi nu mă mai pot juca niciodată cu ea.
Deschid ochii şi visul mi se destramă în lumina zorilor. Ce naiba a fost asta? Încerc să mă agăţ de fragmentele de vis care se îndepăr‑
tează, dar nu reuşesc să reţin niciunul dintre ele.
Lăsându‑l să se piardă, aşa cum fac în fiecare dimineaţă, mă dau jos din pat şi găsesc câteva cămăşi proaspăt spălate în dulap. Afară, cerul de plumb anunţă ploaie şi nu am deloc chef să mă plouă în timp ce alerg astăzi. Mă duc la etaj, în sala de sport, aprind televi‑
zorul ca să văd ştirile financiare de dimineaţă şi mă urc pe banda rulantă.
Gândurile mi se îndreaptă către ziua care de‑abia începe. Nu am nimic altceva în program decât întâlniri de afaceri, deşi o să mă văd cu instructorul meu personal mai târziu, pentru un antrenament la birou — Bastille este întotdeauna o provocare bine‑venită.
Poate ar trebui s‑o sun pe Elena?
Mda. Poate. Poate luăm cina împreună cândva, săptămâna aceasta.
Opresc banda, trăgându‑mi răsuflarea, şi mă îndrept către duş, ca să‑mi încep o altă zi monotonă.
— Mâine, mormăi eu, eliberându‑l pe Claude Bastille care stă în pragul uşii biroului meu.
— Golf, săptămâna asta, Grey.
Bastille rânjeşte cu o aroganţă nonşalantă, ştiind că victoria sa pe terenul de golf este asigurată.
Mă încrunt la el, după care se răsuceşte şi pleacă. Cuvintele sale de despărţire îmi toarnă sare pe rană pentru că, în ciuda încercă‑
rilor mele eroice din timpul antrenamentului de azi, instructorul meu personal m‑a bătut măr. Bastille este singurul care mă poate învinge şi acum mai vrea o bucată din mine şi pe terenul de golf.
8 Grey
E L James 9
Urăsc golful, dar atâtea afaceri se încheie în zona verde, încât trebuie să îndur şi lecţiile pe care mi le dă acolo… şi, deşi nu‑mi place deloc să recunosc, faptul că mă confrunt cu Bastille chiar îmi îmbunătă‑
ţeşte jocul.
Mă uit pe fereastră la siluetele clădirilor din Seattle şi simt cum plictiseala bine cunoscută se strecoară neinvitată pe dinăuntrul meu. Am o dispoziţie la fel de plată şi de cenuşie cum este vremea de afară. Zilele se confundă una cu alta şi am nevoie de ceva care să mă
distragă. Am lucrat tot weekendul şi acum, în închisoarea perma‑
nentă din biroul meu, nu‑mi găsesc liniştea. Nu ar trebui să mă simt aşa, nicidecum după câteva runde în compania lui Bastille.
Dar aşa mă simt.
Mă încrunt. Adevărul care mă aduce la realitate este că singurul lucru care mi‑a captat interesul în ultima perioadă a fost decizia mea de a trimite două cargoboturi pline cu marfă în Sudan. Şi‑mi aduc aminte — Ros trebuie să‑mi raporteze cifrele şi logistica. Ce naiba o reţine? Îmi verific agenda şi mă întind după telefon.
La dracu’. Trebuie să suport un interviu cu o insistentă domni‑
şoară Kavanagh, de la ziarul studenţilor din WSU. De ce mama naibii am fost eu de acord cu aşa ceva? Detest interviurile — între‑
bări lipsite de conţinut din partea unor oameni invidioşi şi greşit informaţi, care vor să‑mi sondeze viaţa personală. Iar ea e studentă.
Sună telefonul.
— Da, mă răstesc la Andrea, de parcă ar fi vina ei.
Cel puţin o să scurtez cât pot interviul.
— Domnişoara Anastasia Steele a sosit pentru întâlnirea cu dumneavoastră, domnule Grey.
— Steele? O aşteptam pe Katherine Kavanagh.
— Aici este domnişoara Anastasia Steele, domnule.
Urăsc evenimentele neaşteptate.
— Condu‑o înăuntru.
Ei, ca să vezi… Domnişoara Kavanagh nu e disponibilă. Îl cunosc pe tatăl ei, Eamon, patronul Kavanagh Media. Am făcut afaceri