Sunt ocupat aici cu micuţa domnişoară Steele.
— Prea bine, domnule Grey, zice ea, revenindu‑şi repede şi, răsucindu‑se pe călcâie, ne lasă singuri.
Îmi îndrept atenţia asupra fascinantei şi enervantei creaturi de pe canapeaua mea.
— Unde eram, domnişoară Steele?
— Vă rog, nu vreau să vă reţin de la nimic.
Ah, nu, iubito. E rândul meu acum. Vreau să aflu dacă sunt secrete de descoperit dincolo de faţa aceasta minunată.
— Vreau să aflu şi eu amănunte despre tine. Cred că e cinstit aşa.
Mă las pe spate şi îmi duc degetele la buze, iar ea îşi aţinteşte privirea pe mâna mea şi înghite în sec. O, da — efectul scontat. Şi e plăcut să remarc că nu este complet indiferentă la farmecele mele.
— Nu sunt prea multe de aflat, spune ea şi se îmbujorează iar.
O intimidez.
— Ce planuri ai după absolvire?
— Nu mi‑am făcut niciun plan, domnule Grey. Mai întâi trebuie să trec de examenele finale.
— Avem un program excelent de stagiatură aici.
Ce mama naibii m‑a făcut să spun asta? E împotriva regulilor, Grey. Niciodată sex cu angajatele… Dar eu nu i‑o trag acestei fete.
Pare surprinsă şi îşi înfige din nou dinţii în buza aia. De ce e atât de excitantă?
— Ah. O să mă gândesc la asta, răspunde ea. Deşi nu sunt sigură
că m‑aş potrivi aici.
— De ce spui asta? întreb.
Ce are compania mea?
— E evident, nu‑i aşa?
— Nu şi pentru mine.
Sunt derutat de răspunsul ei. Este din nou agitată atunci când se întinde să‑şi ia reportofonul.
Rahat, pleacă. Mă gândesc la programul meu pentru după‑
amiază — nu e nimic care să ardă.
20 Grey
E L James 21
— Vrei să îţi arăt împrejurimile?
— Sunt sigură că sunteţi mult prea ocupat, domnule Grey, iar eu am un drum lung de făcut.
— Conduci înapoi până la Vancouver?
Arunc o privire pe fereastră. Drumul e destul de lung şi afară
plouă. N‑ar trebui să conducă pe o vreme ca asta, dar n‑am cum să‑i interzic. Acest gând mă irită.
— Atunci, sper să conduci cu atenţie.
Vocea mea sună mai serios decât mi‑am propus. Ea îşi face iar de lucru cu reportofonul. Vrea să iasă de la mine din birou şi, spre surprinderea mea, eu nu vreau să plece.
— Ţi‑am dat toate răspunsurile de care aveai nevoie? o întreb, într‑o încercare vădită de a‑i prelungi şederea.
— Da, domnule, spune ea încet.
Răspunsul ei mă pune la pământ — felul în care sună acele cuvinte, ieşind din gura aia ispititoare — şi preţ de o clipă îmi imaginez cum acea gură este în totalitate la dispoziţia mea.
— Mulţumesc pentru interviu, domnule Grey.
— Plăcerea a fost de partea mea, îi răspund — sincer vorbind, n‑am mai fost atât de fascinat de cineva de multă vreme.
Acest gând este tulburător. Se ridică, iar eu îi întind mâna, de‑abia aşteptând s‑o ating.
— Pe data viitoare, domnişoară Steele.
