Da!

Îngenunchez şi iau un prezervativ. Mi‑l pun şi o pătrund uşor.

Doamne, ce bine e.

— Cum e? o întreb.

— Bine. Minunat.

Are vocea răguşită.

Ah… Încep să mă mişc, copleşit de senzaţia pe care mi‑o dă atin‑

gerea ei. La nesfârşit, din ce în ce mai repede, mă pierd în această

femeie. Vreau s‑o aduc din nou la orgasm.

Vreau s‑o văd satisfăcută.

Vreau s‑o văd fericită.

În cele din urmă, trupul i se încordează din nou şi ea geme.

— Dă‑ţi drumul, iubito, zic eu printre dinţii încleştaţi, iar ea ajunge la orgasm. Doamne, ţip, dându‑mi şi eu drumul.

Mă prăbuşesc peste ea, bucurându‑mă de moliciunea pielii ei. Îşi mută mâinile pe gâtul meu, dar, pentru că e legată, nu mă poate atinge.

Inspir adânc, mă sprijin pe braţe şi o fixez uimit cu privirea.

— Vezi cât de bine ne potrivim? Dacă te laşi în seama mea, va fi mult mai bine. Crede‑mă, Anastasia, îţi pot arăta lucruri despre care nici nu ştiai că există.

Ne atingem frunţile, iar eu închid ochii.

Te rog, spune da.

Auzim voci dincolo de uşă.

Ce mama naibi ?

Sunt Taylor şi Grace.

— La naiba! E mama.

Ana se crispează când mă retrag din ea.

Sar din pat şi arunc prezervativul în coşul de gunoi.

Ce naiba caută mama aici?

Taylor i‑a distras atenţia, slavă cerului. În fine, o să aibă o surpriză.

Ana încă stă întinsă pe burtă în pat.

— Haide, trebuie să ne îmbrăcăm — asta dacă vrei să faci cunoş‑

tinţă cu mama.

Îi zâmbesc Anei cât îmi trag jeanşii pe mine. Arată adorabil.

— Christian — nu mă pot mişca, protestează ea, dar tot zâmbind.

Mă aplec, dezleg cravata şi o sărut pe frunte.

Mama o să fie atât de încântată.

— Încă ceva în premieră absolută, şoptesc eu, incapabil să‑mi alung zâmbetul de pe faţă.

— Nu am haine curate aici.

Îmi trag pe mine un tricou alb şi, când mă răsucesc, văd că Ana s‑a ridicat şi stă în pat, cu genunchii la gură.

— Poate că ar trebui să rămân aici.

— Ba nu, nu trebuie, zic eu. Poţi purta ceva de la mine.

Îmi place când îmi poartă hainele.

Mă priveşte uluită.

— Anastasia, ai putea purta şi un sac şi tot ai arăta minunat. Te rog, nu‑ţi face griji. Mi‑ar plăcea s‑o cunoşti pe mama. Îmbracă‑te.

Mă duc înainte s‑o calmez. Te aştept dincolo în cinci minute, altfel vin şi te trag după mine, indiferent în ce eşti îmbrăcată. Tricourile mele sunt în dulap. Cămăşile sunt în debara. Serveşte‑te.

Face ochii mari.

Da. Vorbesc serios, iubito.

Îi arunc o privire pătrunzătoare şi mă duc s‑o caut pe mama.

Grace stă pe holul care dă în salon, iar Taylor o ţine de vorbă.

Faţa i se luminează când dă cu ochii de mine.

— Dragul meu, nu ştiam că ai musafiri, spune ea şi pare un pic stânjenită.

— Bună, mamă.

O sărut pe obraz.