— N-am pus mâna niciodată pe o bucată de aur, spuse Anna sucind bulgărele pe toate părţile.
Era mai greu decât îşi imaginase ea că ar putea fi şi mult mai simplu. Părea să-şi piardă strălucirea în mâna ei.
— Vino-ncoace, spuse Crosbie.
Luă sticla de coniac, se aşeză pe canapea şi, bătând cu palma în perna de alături, o invită lângă el.
— Bea un pahar cu mine, fetiţo. Merg pe jos de două
săptămâni, sunt mort de sete şi vreau să mă uit la ceva frumos.
Vino aici. O să-ţi povestesc eu tot ce trebuie să ştii despre
doamna Lydia Wells.
CRUCEA COSMICĂ
În care două verdicte sunt pronunţate, iar judecătorulcorelează sentinţa cu crima.
Te Rau Tauwhare nu fusese invitat să depună mărturie în cele două procese. Urmărise şedinţele judecătoreşti din fundul sălii, cu o expresie sumbră pe faţă, stând cu spatele lipit de perete. Când judecătorul Kemp a anunţat suspendarea şedinţei pentru deliberare, dând ordin ca toţi martorii din acea zi să
rămână în arest, Tauwhare a părăsit tribunalul odată cu ceilalţi.
Afară, a văzut careta blindată care aştepta să-i transporte pe deţinuţi înapoi la închisoare, şi s-a dus să-l salute pe sergentul de serviciu, care stătea lângă vehicul.
— Salutare, domnule Tauwhare, spuse sergentul.
— Salut.
— Cum se descurcă prietenul dumitale Staines? Se distrează
pe cinste acolo?
— Da, spuse Tauwhare.
— Am băgat şi eu capul înăuntru un pic. N-am auzit mare lucru. Grozav spectacol, nu?
— Foarte bun, spuse Tauwhare.
— Domn’ Shepard a cam fost pus cu botul pe labe în dimineaţa asta,aşa-i?
— Da.
— Tare mi-ar fi plăcut şi mie să văd asta, zise sergentul.
Exact atunci, uşa din spate a tribunalului se deschise şi în prag apăru uşierul.
— Drake! strigă el.
— Da, să trăiţi, spuse sergentul luând poziţie de drepţi.
— Judecătorul vrea ca Francis Carver să fie condus la Seaview, spuse uşierul. Ordin special. Îl duci cu careta sus pe deal şi pe urmă vii imediat înapoi.
Drake se repezi să deschidă uşile caretei.
— Doar pe Carver?
— Doar pe Carver, spuse uşierul. Ai grijă să fii înapoi la timp pentru verdict. Te duci direct la Seaview şi vii direct aici, s-a-nţeles?
— Da, să trăiţi.
— Hai, repejor – îl aduc acum.
Francis Carver a fost însoţit afară în curte, fiind urcat apoi în caretă. Avea mâinile prinse în cătuşe, la spate. În caretă, Drake a luat alte două cătuşe, pe care le avea prinse la centură, şi le-a folosit pentru a lega încheieturile mâinilor lui Carver, deja în cătuşe, de un belciug fixat pe peretele din spatele vizitiului.
— Ăsta nu se clinteşte de-aici, spuse el vesel, trăgând de belciug ca să demonstreze că avea dreptate. Sunt doi centimetri de fier gros între dumneata şi lume, domnule Carver. Huu! Dar ce-ai făcut de n-au avut încredere să te lase cu ceilalţi? Ultima oară când m-am uitat, erai unul dintre martori, ce naiba; iar acu, hopa, te-au şi băgat în fiare!
Carver nu spunea nimic.
— Un ceas, zise uşierul şi se întoarse în clădire.
Drake sări din caretă şi închise uşile.
— Hei, domnule Tauwhare, zise el în timp ce punea zăvorul.
Ce zici, dai o tură cu mine până sus pe deal şi înapoi? O să fii înapoi exact la ţanc pentru verdict.
Tauwhare stătea în cumpănă.
