INDICAȚII
Ceapa-de-mare este un expectorant puternic, utilizat în caz de bronșită cronică, mai ales când secreția se spută este scăzută, ceea ce duce la o tuse seacă, iritabilă. Ceapa-de-mare stimulează secreția de mucus, ceea ce facilitează, în schimb, expectorația. Conținutul de mucilagii, complementar celui de glicozide, calmează și relaxează bronhiolele. Se poate folosi în caz de astm bronșic și tuse convulsivă. Are acțiune de stimulare a inimii și se folosește în caz de insuficiență
cardiacă și retenție de apă din motive cardiace.
Asocieri: în caz de bronșită, se poate folosi alături de unguraș și podbal, iar în caz de tuse convulsivă alături de roua-cerului.
PREPARARE ȘI DOZARE
Infuzie: doza este destul de mică, numai 0,06–0,2 g bulb; întrucât este o cantitate foarte mică, se fac 0,5 l infuzie odată, turnând apa clocotită peste ½–1 linguriță
bulb; se lasă să se infuzeze 10–15 minute; se păstrează lichidul în frigider și se bea 1 cană de 3 ori pe zi.
Tinctură: se administrează ½–1 ml tinctură de 3 ori pe zi.
CERENȚEL
Geum urbanum
ROZACEE
Denumiri populare: călțunul-doamnei, argințică.
Parte folosită: rădăcini și părți aeriene.
Cules: rădăcinile se culeg primăvara, când sunt cel mai bogate în uleiuri volatile; părțile aeriene se culeg în iulie, când sunt cel mai înflorite.
Compuși: uleiuri esențiale: geină și eugenol; tanini, principii amare, flavone, rășini, acizi organici.
Acțiuni: astringentă, stiptică, diaforetică, aromatică.
INDICAȚII
Astringența puternică, asociată cu proprietățile digestive îi conferă cerențelului un rol în multe tulburări intestinale, ca diaree, dizenterie, colită mucoasă și altele asemănătoare. Poate fi folosit pentru calmarea grețurilor și pentru ameliorarea stărilor de vomă. Astringența explică și de ce este folosit sub formă de apă de gură sau gargară în tratamentul gingivitei și al gâtului iritat. Mai poate fi utilizat intern în răceli însoțite de febră și catar. Sub formă de spălături vaginale, cerențelul este foarte bun în caz de leucoree.
Asocieri: se asociază adesea cu turița-mare în tratamentul tulburărilor digestive precum colita.
PREPARARE ȘI DOZARE
Decoct: se pune 1 linguriță rădăcină la 1 cană apă, se dă în clocot și se lasă să
fiarbă la foc mic 5 minute; se bea 1 cană de 3 ori pe zi.
Tinctură: se administrează 1–3 ml tinctură de 3 ori pe zi.
CERVANĂ
Lycopus europaeus
LABIATE
Denumire populară: piciorul-lupului.
Parte folosită: părți aeriene.
Cules: trebuie culeasă chiar înainte de deschiderea mugurilor.
Compuși: glicozide flavone, uleiuri volatile, tanini.
Acțiuni: de diuretic cardioactiv, vasoconstrictoare periferică, astringentă, sedativă, antagonistă a tiroxinei, antitusivă.
INDICAȚII
Cervana este specifică în cazul unei glande tiroide hiperactive, mai ales dacă
simptomele sunt dificultăți de respirație, palpitații și tremurat. Poate fi folosită în deplină siguranță și dacă palpitațiile sunt de origine nervoasă. Cervana ajută în caz de inimă slăbită, asociată cu retenție de apă în organism. Ca sedativ și calmant al tusei, ameliorează tusea iritantă, mai ales atunci când este de origine nervoasă.
Asocieri: cervana se poate folosi alături de nervine ca gura-lupului sau valeriană.
PREPARARE ȘI DOZARE
Infuzie: se toarnă 1 cană apă clocotită peste 1 linguriță plantă uscată și se lasă să
se infuzeze 10–15 minute; se bea de 3 ori pe zi.
Tinctură: se administrează 1–2 ml tinctură de 3 ori pe zi.
