Compuși: până la 80% mucilagii, caragenani, iod, brom, fier, alte săruri minerale, vitamina A și B1.
Acțiuni: expectorantă, emolientă.
INDICAȚII
Mucilagiile prezente în această plantă se folosesc în cantitate mare în industria alimentară pentru obținerea gelatinei și aspicului și ca agenți de îngroșare.
Această proprietate este baza utilizării sale în caz de afecțiuni digestive cum ar fi gastrita și ulcerele pentru care este nevoie de un emolient. Cu toate acestea, în principal este utilă în probleme respiratorii precum bronșita. Ca emolient, se folosește și în cosmetică.
PREPARARE ȘI DOZARE
Infuzie: se toarnă 1 cană apă clocotită peste 1–1½ linguriță plantă uscată și se lasă să se infuzeze 10 minute; se bea de 3 ori pe zi.
Tinctură: se administrează 1–2 ml tinctură de 3 ori pe zi.
ALOE
Aloe vera
LILIACEE
Parte folosită: suc proaspăt sau deshidratat din frunze.
Compuși: aloine, antrachinone, rășini.
Acțiuni: purificatoare, cicatrizantă, emenagogă, vermifugă; emolientă și cicatrizantă externă.
INDICAȚII
Poate fi folosită intern dacă este nevoie de un purificator puternic. În doze mici, intensifică fluxul menstrual. Extern, sucul se folosește proaspăt pentru arsuri ușoare, arsuri solare, înțepături de insecte etc.
Asocieri: dacă se folosește intern pentru intensificarea fluxului menstrual, trebuie asociată cu carminative pentru reducerea crampelor.
PRECAUȚII
Întrucât aloe stimulează contracțiile uterine, trebuie evitată în timpul sarcinii.
Fiind excretată prin laptele matern, trebuie evitată în timpul alăptării, căci poate avea efect purgativ la copil.
PREPARARE ȘI DOZARE
Intern, se administrează 0,1–0,3 ml suc; extern, se pune suc proaspăt pe zona afectată.
AMĂREALĂ
Polygala senega
POLIGALACEE
Denumire populară: șerpăriță.
Parte folosită: rădăcină și rizom.
Cules: rădăcinile și rizomul se culeg în septembrie și octombrie.
Compuși: până la 5–6% saponine; uleiuri nonvolatile, mucilagii, acid salicilic, rășini.
Acțiuni: expectorantă, diaforetică, sialagogă, emetică.
INDICAȚII
Amăreala ne-a fost lăsată de amerindieni. O foloseau triburile seneca pentru mușcături de șarpe. Are un excelent efect expectorant și se poate utiliza în tratamentul astmului bronșic, mai ales dacă există dificultăți de expectorație. Are puterea de a stimula secrețiile, inclusiv saliva. Se poate folosi ca apă de gură și gargară în tratamentul faringitei și laringitei. Dacă este administrată în exces, acționează iritând mucoasa gastrică, provocând stări de vomă.
Asocieri: în caz de afecțiuni bronșice, se poate folosi împreună cu mac canadian, unguraș, grindelia sau Euphorbia pilulifera.
PREPARARE ȘI DOZARE
Infuzie: se toarnă 1 cană apă clocotită peste ½–1 linguriță rădăcină uscată și se lasă să se infuzeze 10–15 minute; se bea de 3 ori pe zi.
Tinctură: se administrează 1–2 ml tinctură de 3 ori pe zi.
ANASON
Pimpinella anisum
UMBELIFERE
