culori, aşezate una peste alta; senzaţia inefabilă de eternitate i-a pătruns sufletul într-o clipită, separând ceea ce era legat, legând ceea ce era separat, încât băiatul căzu ca mort. 2
RILKE
Trebuie să ne luăm existenţa, atât de departe pe cât se poate; totul, şi nemaiauzitul, trebuie să fie posibil. Acesta este în fond singurul curaj care ni se pretinde: să fim curajoşi faţă
de cel mai ciudat, fată
, de cel mai straniu, si
, fată
, de neelu-
cidatul dat [ . .. ] Dar spaima de neelucidabil n-a sărăcit doar existenţa individului, ci şi relaţiile de la om la om sunt îngustate prin ea, parcă ridicate din albia lor firească, a posibilităţilor infinite, şi mutate pe un mal sterp, în care nu se întâmplă nimic. 3
1. Ibid.
2. H. von Hofmannsthal, Lettres du voyageur a son retour, dans Lettre de Lord Chandos, trad. de J .-CI. Schneider et A. Kohn, Paris, 1992, p. 156-157. Este vorba despre Ramakrishna.
3. Rainer Maria Rilke, Lettres a un jeune poete, Paris, Grasset, 1937, p. 92-93 [Scrisori către un tânăr poet, trad. rom. Ulvine şi Ioan Alexandru, Facla, Timişoara, 1977, p. 60].
P OSTFAŢĂ 263
WLTTGENSTEIN
[ .. . ] cea mai reprezentativă experienţă a mea .. . cred că cel mai bun mod de a o descrie este să spun că, atunci când am această experienţă, mă minunez în faţa existenţei lumii. ..
Voi descrie acum experienţa care constă în a te minuna de existenţa lumii, spunând: este experienţa faptului de a vedea lumea ca pe un miracol. 1
CEZANNE
Imensitatea, şuvoiul lumii, într-o fărâmă de materie. 2
H. LABORIT
Experienţa mării este prea globală, prea mistică pentru a putea fi redusă la un raport interindividual. .. Există o diferenţă esenţială între un raport interindividual care se situează
în spaţiul cultural şi ceea ce simţi atunci când eşti singur în mare într-o frumoasă noapte înstelată, uluit de splendoarea şi imensitatea cosmosului, simţindu-te în întregime înghiţit în acest spaţiu global, fără să poţi face altceva decât să participi la el, iar cuvintele nu vor reuşi niciodată să descrie asta . . . În mare, nu mai sunt eu însumi, sunt Cosmosul.3
r. Conferinţe despre etică, în L. Wittgenstein, Lerons et conversations, Paris, 2000, p. 148 şi 153, traci. Fauve, uşor modificată.
2. J. Gasquet, Cezanne, Paris, 1988, p. 154.
3. Henri Laborit, biolog, în Le Monde du Dimanche, 24 aprilie 1983.
