52 Românii şi Europa: o istorie surprinzătoare româneşte şi s-a declarat întotdeauna de naţionalitate română). La extrema cealaltă, minoritatea maghiară, în număr de aproape un milion şi jumătate (după o scădere drastică) şi bine implantată teritorial, inclusiv majoritară în două
judeţe (cândva, în mai multe) cu toate caracteristicile unei etnii distincte, afirmându-şi cu hotărâre identitatea specifică. O asemenea minoritate este, ca tipologie, mai aproape de identitatea populaţiei româneşti majoritare decât de aceea a micilor minorităţi. Totul depinde până la urmă
şi de modul în care sunt trasate frontierele. În Ungaria de până la 1918 (parte a Dublei Monarhii), românii transilvăneni şi bănăţeni erau minoritari, fiind însă majoritari la nivelul provinciilor, Transilvania şi Banat. Acum, în cadrul acestor provincii, integrate României la 1918, maghiarii sunt şi mai minoritari decât au fost.
Cândva, formau elementul etnic dominant; aristocraţia era maghiară, ca şi, în bună măsură, populaţia citadină. Acum, dominant a devenit, în toate privinţele, elementul românesc.
Cazul exemplar al acestui joc minorităţi-majorităţi l-a oferit, în anii din urmă, provincia Kosovo. Din punctul de vedere al Serbiei, albanezii din Kosovo sunt minoritari sârbi. Ei devin însă
net majoritari în propria provincie. Şi atunci, cum procedăm? România e una dintre cele câteva ţări ale Uniunii Europene care nu au recunoscut
