De fiecare dată se întrevede spectrul dezmembrării, începând, desigur, cu Ţinutul Secuiesc .. .
Cum ponderea minorităţilor a tot scăzut (doar secuii mai sunt majoritari în două judeţe), rămâne posibilitatea ca românii înşişi să se federalizeze între ei. N-au ajuns încă în acel punct, dar cine ştie? Istoria merge tot mai repede şi într-o direcţie greu de definit. Poate le rezolvă pe toate încălzirea globală şi scăpăm de griji.
Ceea ce putem observa deja e faptul că discursul unificator nu este urmat şi de acţiunile concrete necesare pentru a asigura dezvoltarea armonioasă a ţării. A devenit proverbială povestea autostrăzii care ar trebui să lege Moldova de celelalte regiuni ale României; cu cât se vor-
Ne federalizăm? . 63
beşte mai mult despre ea, cu atât se face mai puţin ... , adică nimic. Transilvania şi Moldova par a fi deja ţări diferite. Cea dintâi e tot mai legată de Europa Centrală (căreia, în fond, îi şi aparţine prin aşezarea sa geografi.că şi prin secole de istorie). Nu abundă nici în Transilvania autostrăzile, dar merge şi fără ele, oraşele semnificative aflându-se nu departe de frontiera cu Ungaria şi profitând astfel de infrastructura rutieră a vecinilor. Clujul şi Timişoara, îndeosebi, dar şi Aradul şi Oradea s-au dezvoltat extrem de repede în anii din urmă. Moldova, în schimb, se află într-o stare accentuată de izolare, prinsă
între Carpaţii Răsăriteni (se pare, greu de trecut) şi ţările vecine, Ucraina şi Republica Moldova, aflate şi ele într-o stare economică deloc înfloritoare. Dacă lucrurile merg tot asa, ;s-ar putea ca, într-un viitor mai mult sau m�i p1uţin îndepărtat, România să se spargă, nu prin vreo agresiune externă, nici din pricina ungurilor, ci din motive strict interne, cât se poate de româneşti. S-ar putea să fie şi aceasta o evoluţie europeană, deja începută (vezi Catalonia versus Spania, Scoţia versus Marea Britanie sau tendinţa secesionistă a Italiei de Nord). Cam peste tot, problema nu mai e în primul rând de ordin etnic, ci, în mare măsură, de natură economică; regiunile mai bogate sunt tentate să-şi ia zborul, pentru a nu-şi împărţi bogăţia cu alţîi. Pe de o
64 Românii şi Europa: o istorie surprinzătoare parte, putem sta rară grijă; ungurii nu vor ajunge din nou stăpâni peste Ardeal. Rămâne însă de văzut dacă nu vor p1eca românii ardeleni, cu Ardeal, cu tot. Asta nu se va petrece mâine, dar cândva, în viitor, nu se ştie. Depinde de cum va evolua şi modelul european. Cât despre Moldova, avantajul este că nu prea are unde să se ducă.