60 Românii şi Europa: o istorie surprinzătoare şi Banatul, Crişana şi Maramureşul. Profilul populaţiei transilvăn_ene era multietnic, românii dispunând de o majoritate absolută, însă
doar cu câteva procente deasupra celorlalte grupuri etnice, socotite laolaltă (în principal, maghiari şi germani). Dar şi românii se deosebeau într-o bună măsură de „fraţii" lor munteni şi moldoveni. Erau o societate aproape exclusiv rurală, lipsită de o clasă superioară, familiile aristocratice cu rădăcini româneşti fiind complet maghiarizate (vezi cazul semnificativ al Corvineştilor, români la origini, dar deveniţi întru totul maghiari, până într-acolo încât au dat un principe al Transilvaniei şi un rege al Ungariei). Elita intelectuală românească, abia desprinsă din mediul rural, era grupată îndeosebi în jurul Bisericii şi al şcolilor româneşti. O parte dintre români acceptaseră „unirea cu Roma", devenind astfel greco-catolici (,,uniţi"). În Transilvania propriu-zisă aceştia îi depăşeau numeric pe românii ortodocşi. În plan cultural, ,,uniţii" priveau spre Viena şi spre Roma. Ei s-au aflat la originea curentului latinist din cultura românească, cristalizat încă din secolul al XVIII-lea, într-o vreme când Principatele Române erau încă ancorate în spaţiul oriental. Limba de cultură a românilor înglobaţi în monarhia habsburgică era germana, şi nu franceza, aceasta din urmă impunându-se la românii din Principate. În ansam-
