Fiecare obiect43 este pus în lumină din punct de vedere intensionalprintr-o reţea de conexiuni, de noemata, fiecare dintre ele referindu-se la acestadin mai multe perspective, relevând proprietăţi şi relaţii în care se află sau încare se poate afla. Spre exemplu, la un obiect fizic se pot referi nenumărate acteposibile, un lucru poate fi dorit în vederea realizării unor acţiuni variate etc. Înaceastă oglindire a obiectului constă - susţin cei doi autori - valoareaidealismului transcendental. În istoria filosofiei, fenomenologia separticularizează prin reorientarea interesului de la obiect la noemata, de laintenţie (noesis, act) la intenţionat. Aceasta nu înseamnă excluderea obiectului,ci accentuarea rolului pe care îl are sensul în definirea tuturor tipurilor de obiect.
Distincţia între trăire, sens şi obiect - care nu apare la Brentano - îioferă lui Husserl posibilitatea să rezolve dificultăţile întâmpinate de profesorulsău, privitoare la percepţii false, halucinaţii şi vise. Intenţionalitatea trăirii esteasigurată şi în cazul acestor acte fără un obiect real prin faptul orice trăire are unsens. Prin urmare, sensul orientării conştiinţei (al intenţionalităţii) nu seconfundă cu un obiect intenţional care îi face concurenţă celui real44
(cogitatum), aşa cum încercase Brentano să răspundă problemei percepţiilor false, a halucinaţiilor şi viselor. Dimpotrivă, sensul reprezintă „una din presupoziţiile fundamentale ale faptului că trăirea este în genere orientată înspre un obiect" 45.
L 6. Orizontul intenţional
Husserl utilizează teoria intenţionalităţii, în special noţiunea deconţinut, în analiza intenţională sau descrierea fenomenologică46• Analiza intenţională constă în determinarea naturii obiectelor şi a actelor conştiinţei.
Orice lucru exterior, ca obiect al percepţiei (pentru a rămâne, în exemplificare, 43 S.D. Woodruff, R. Mclntyre, op. cit., p. 559: "Every object, according to Husserl, îs thoroughly mirrored în the în tensional realm by a network of noemata all related to this same object but variously presenting it with the myriad of properties and relations it has (or, for that matter, may have). This mirroring îs the cash value of Husserl's transcendental idealism. Every physical object, for example, is potentially the common object of an infinite number of possible acts directed toward it".
44 Jacquette Dale, The Cambridge Companion to Brentano (edit.), 2004, Cambridge: Cambridge University Press, p. 100: "It îs a kind of pointing or referential connection that singles out whatever the thought îs about. The idea în general terms relates a thought to an object în this way, representing the unidirectional projection of intentional relation".
45 A. Hiigli, P. Liibcke, op. cit., p. 61.
46 E. Husserl, Meditaţii carteziene, p. 73: ,,Ca şi în cazul percepţiei senzoriale, putem face descrieri paralele ( extrem de cuprinzătoare, aşa cum ne-o dovedeşte în realitate efectuarea lor) pentru toate intuiţiile, deci şi pentru celelalte moduri de intuiţie, precum reamintirea care reproduce intuitiv un eveniment trecut sau anticiparea care intuieşte ceea ce se va întîmpla. De exemplu, obiectul rememorat apare şi el sub forma unor aspecte, perspective etc. schimbătoare".
30
