Prin urmare, în acest caz, cererea în restituirea prestaţiei nu trebuie formulată pecalea unui capăt de cerere accesoriu, ci pe aceea a unei cereri principale sau incidentale(de pildă, cerere reconvenţională sau cerere de intervenţie voluntară principală), caz încare, pentru timbrarea sa, este aplicabil art. 8 alin. (2) din ordonanţă.
De asemenea, şi în cazurile nulităţii şi rezoluţiunii judiciare, există posibilitatea ca,în procesul ce a fost soluţionat prin admiterea cererii în aplicarea acestor sancţiuni civile,partea să nu fi formulat şi o cerere în restituirea prestaţiei. În cazul în care această dinurmă cerere este formulată pe calea unui proces distinct, este incident, pentru timbrareasa, art. 8 alin. (2) din ordonanţă.
Dacă, în cele două procese, ambele cereri specificate anterior au fost formulatede către aceeaşi parte (prin urmare, atât cererea în declararea nulităţii sau a rezoluţiuniiactului juridic, cât şi cererea în restituirea prestaţiei), nu este incidentă scutirea de la platataxei judiciare de timbru reglementată de art. 3 alin. (2) lit. a) teza a li-a din ordonanţă.
Astfel, raportat la acest text legal, este necesar ca partea să fi formulat cererea în restituireaprestaţiei pe calea unui capăt de cerere accesoriu în cadrul aceluiaşi proces în care aformulat şi capătul principal în declararea nulităţii sau a rezoluţiunii actului juridic.
Timbrarea cererii în restituirea prestaţiei, formulată pe calea unui proces distinct,nu are caracter inechitabil, din moment ce reclamantul, prin conduita sa procesuală, acreat premisele efectuării unor cheltuieli suplimentare, declanşând un al doilea procespentru restituirea prestaţiei, cu toate că avea posibilitatea formulării capătului de cerereaccesoriu, scutit de la plata taxei judiciare de timbru, în primul proces. De altfel, în ipotezaadmiterii cererii în restituirea prestaţiei, reclamantul este îndreptăţit la restituirea taxeijudiciare de timbru aferente acesteia sub forma cheltuielilor de judecată, potrivit art. 453
alin. (1) C. proc. civ.111
restituirea prestaţiei constituie obiectul unui capăt de cerere principal dintr-o cerereprincipală, incidentală ori adiţională.
Avem în vedere, în acest caz, ipoteza în care cererea în restituirea prestaţiei nueste formulată de către partea care a formulat, în cadrul aceluiaşi proces, cererea îndesfiinţarea actului juridic patrimonial.
Spre exemplu, dacă reclamantul a formulat o cerere principală având ca obiectdeclararea nulităţii sau a rezoluţiunii actului juridic, iar pârâtul a formulat o cerere reconvenţională având ca obiect restituirea prestaţiei, această din urmă cerere se timbrează
potrivit art. 8 alin. (2) din ordonanţă, nefiind incidentă scutirea de la plata taxei judiciarede timbru prevăzută de 3 alin. (2) lit. a) teza a li-a din acelaşi act normativ.
În schimb, dacă reclamantul a formulat o cerere principală având ca obiect declarareanulităţii sau a rezoluţiunii actului juridic, iar, ulterior, a formulat şi o cerere adiţională avândca obiect restituirea prestaţiei, aceasta din urmă este scutită de la plata taxei judiciarede timbru.
Dacă reclamantul a formulat o cerere principală având obiect executarea actului juridic(de exemplu, obligarea pârâtului-cumpărător la plata preţului către reclamantul-vânzător),iar, ulterior, acesta a formulat şi o cerere adiţională, prin care a modificat obiectul cererii1'1 Potrivit art. 453 alin. (1) C. proc. civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cerereapărţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
170 Art. 8
TAXELE JUDICIARE DE TIMBRU
principale, solicitând restituirea prestaţiei sale (obligarea pârâtului-cumpărător larestituirea bunului vândut către reclamantul-vânzător), cauza juridică a cererii adiţionalefiind reprezentată de nulitatea amiabilă sau de drept ori de rezoluţiunea unilaterală saude drept, cererea adiţională este supusă timbrării potrivit art. 8 alin. (2) din ordonanţă.
În al treilea rând, în conformitate cu art. 8 alin. (2) din ordonanţă, cererea privindrepunerea părţilor în situaţia anterioară, când nu este accesorie acţiunii în constatareanulităţii, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial, se taxează cu50 de lei, dacă valoarea cererii nu depăşeşte 5.000 de lei, şi cu 300 de lei, pentru cererilea căror valoare depăşeşte 5.000 de lei111.
Dacă prestaţia a cărei restituire se solicită prin intermediul cererii vizează un bunmobil, valoarea acestuia, ce se ia în considerare pentru stabilirea valorii cererii în funcţiede care se determină taxa judiciară de timbru, este aceea indicată de către reclamant,raportat la art. 31 alin. (2) din ordonanţă, şi anume valoarea de circulaţie a bunului de ladata înregistrării cererii la instanţă, în condiţiile legii.
Dacă prestaţia a cărei restituire se solicită prin intermediul cererii vizează un bunimobil, valoarea acestuia, ce se ia în considerare pentru stabilirea valorii cererii în funcţiede care se determină taxa judiciară de timbru, este cea prevăzută de art. 31 alin. (3) dinordonanţă, respectiv valoarea impozabilă a bunului sau, după caz, valoarea orientativă
cuprinsă în grilele notariale de la data înregistrării cererii la instanţă, în condiţiile legii.
111 Dezvoltând raţiunea instituirii acestui text legal, literatura de specialitate a arătat, în modîntemeiat, că, ,,pentru punerea în mişcare a mecanismului judiciar exclusiv pentru repunerea părţilorîn situaţia anterioară, după ce iniţial s-a tranşat problema desfiinţării contractului, s-ar datora otaxă judiciară de timbru, însă nu la valoare, deoarece efectul patrimonial a fost deja realizat înprocesul prin care s-a dispus nulitatea, rezoluţiunea sau rezilierea actului. Instanţa nu mai rejudecă
întreaga problematică a afacerii, existând autoritate de lucru judecat în ceea ce priveşte desfiinţareacontractului, ci va dispune numai asupra predării prestaţiilor efectuate" [T.C. BRICIU, Observaţii cu
privire la recenta modificare a legii privind taxele judiciare de timbru, în R.R.D.P. nr. 3/2009, p. 52-53,
apud A. DANCIU, în T.C. BRICIU (coord.), op. cit., p. 131].
