forma cererilor de i ntervenţie formulate în procedura contencioasă111•
Considerăm, prin urmare, că cererea reglementată de art. 20 alin. (2) din Legean r. 14/2003 nu constituie o cerere de i ntervenţie principală, supusă timbrării potrivitart. 34 alin. (3) din 0.U.G. nr. 80/2013. Dimpotrivă, această cerere este scutită de la platataxei judiciare de timbru, potrivit art. 35 alin. (2) din ordonanţă, întrucât se încadrează încategoria „cererilor formulate în cursul procesului şi care nu modifică va loarea taxa bilă
a cererii sau caracterul cererii iniţiale", pentru care art. 9 din ordona nţă sau un alt textlegal special nu a instituit o taxă judiciară de timbru121•
Potrivit art. 21 alin. (2) din Legea nr. 14/2003, împotriva deciziei Tribunalului Bucureştide soluţionare a cererii de înregistrare a partidului politic pot face apel la Curtea de Apel111 Stabilirea naturii juridice şi a procedurii aplicabile în cazul cererilor de intervenţie formulatede terţi în procedura necontencioasă a constituit obiect de practică judiciară neunitară. Problemaa făcut obiect de dezbatere în cadrul Întâlnirii reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturiicu preşedinţii secţiilor civile ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi curţilor de apel - Curtea de ApelOradea, 6-7 iunie 2019; minuta întâlnirii se găseşte pe site-ul www.inm-lex.ro; punctul de vedereal Institutului Naţional al Magistraturii a fost redactat de C.M. SOLOMON. Opinia I.N.M. a fost aceeacă cererile de intervenţie formulate de terţi în procedura necontencioasă nu sunt guvernate deart. 61-67 C. proc. civ. şi, prin urmare, nu sunt supuse admisibilităţii în principiu. În cazul dat, instanţadoar ia act de formularea cererii de intervenţie şi procedează la analiza obiecţiilor ridicate de autorulei. Dacă obiecţiile specificate conduc la concluzia că cererea prezintă caracter contencios, instanţao va respinge ca inadmisibilă, conform art. 531 C. proc. civ.; participanţii la întâlnire şi-au însuşit, înunanimitate, soluţia expusă în punctul de vedere al I.N.M.
121 Pentru o opinie diferită, a se vedea A. DANCIU, în T.C. BRICIU (coord.), op. cit., p. 223. Autoareaa arătat următoarele: ,,În ciuda diferenţelor de ordin terminologic, apreciem că forma de intervenţiemenţionată este cea prevăzută de art. 61 alin. (1) C.pr.civ., respectiv intervenţia principală. În consecinţă,prin raportare la regimul juridic al acesteia şi la dispoziţiile art. 34 alin. (3) din O.U.G. nr. 80/2013,intervenientului principal îi va incumba obligaţia de a achita taxă de timbru în cuantum de 300 delei pentru cererea sa privind înregistrarea partidelor politice sau modificarea statutului acestora".
În opinia noastră, cererea de intervenţie nu are ca obiect înregistrarea aceluiaşi partid politicsau a aceloraşi modificări ale statutului său, ci conţine exclusiv obiecţiuni aduse cererii introductivede instanţă. Acest aspect rezultă şi din faptul că printre titularii cererii de apel împotriva decizieiTribunalului Bucureşti de soluţionare a cererii de înregistrare se numără, potrivit a rt. 21 alin. (2) dinLegea nr. 14/2003, pe de o parte, conducătorul organului executiv al partidului politic şi membriifondatori care au semnat cererea de înregistrare şi, pe de altă parte, intervenienţii în discuţie.
De asemenea, dacă „cererea de intervenţie" ar avea ca obiect înregistrarea unui alt partidpolitic sau a altor modificări ale statutului acestuia, s-ar impune disjungerea sa şi formarea unuidosar distinct, în care aceasta ar constitui, într-adevăr, o cerere principală supusă timbrării potrivitart. 12 lit. a) din ordonanţă; în acest caz, cererea respectivă nu a reprezentat o cerere de intervenţie,ci o cerere introductivă de instanţă, formulată într-un dosar cu încălcarea repartizării aleatorii acauzelor între completu rile de judecată, dată fiind inexistenţa legăturii dintre aceasta şi cererea dindosarul iniţial.
O.U.G. NR. 80/2013
Art. IZ
239
Bucureşti, în termen de 5 zile de la comunicare, persoanele prevăzute la art. 18 alin. (1)lit. a) [conducătorul organului executiv al partidului politic şi membrii fondatori care ausemnat cererea de înregistrare - n.n.], Ministerul Public sau persoanele prevăzute laart. 20 alin. (2) din lege [persoanele fizice sau juridice interesate, care au depus o cererede intervenţie în interes propriu în proces - n.n.].
Apelul declarat de persoanele prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. a) din lege, precumşi de intervenienţi se timbrează cu o taxă judiciară în cuantum de 150 de lei, raportat laart. 23 alin. (1) lit. a) din ordonanţă. lntervenienţii atacă cu apel soluţia primei instanţepronunţată asupra cererii de înregistrare a partidului politic, cerere supusă plăţii taxeijudiciare de timbru, astfel încât nu este incident art. 28 din ordonanţă.
În schimb, apelul declarat de Ministerul Public este scutit de la plata taxei judiciarede timbru, potrivit art. 30 alin. (1) din ordonanţă.
Cererea privind încetarea activităţii partidului politic şi radierea acestuia din Registrulpartidelor politice, precum şi cererea de dizolvare a partidului politic, formulate de MinisterulPublic, sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru, în temeiul dispoziţiilor art. 30
alin. (1) din ordonanţă.
În conformitate cu art. 26 alin. (3) din Legea nr. 14/2003, împotriva hotărâriiTribunalului Bucureşti de soluţionare a cererii Ministerului Public de încetare a activităţiipartidului politic şi de radiere a acestuia din Registrul partidelor politice partea interesată
poate face apel la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 5 zile de la data comunicăriihotărârii.
Apelul declarat de partea interesată este supus unei taxe judiciare de timbru încuantum de 20 de lei, potrivit dispoziţiilor art. 23 alin. (1) lit. a) din ordonanţă, ca limită
minimă a cuantumului taxei judiciare de timbru aferente unei cereri de apel.
În schimb, apelul declarat de Ministerul Public este scutit de la plata taxei judiciarede timbru, potrivit art. 30 alin. (1) din ordonanţă.
