Cu aceeaşi taxă judiciară apreciem că se timbrează şi cererea de mărire sau demicşorare a prestaţiei compensatorii, formulată în temeiul art. 394 alin. (1) C. civ., potrivitcăruia instanţa poate mări sau micşora prestaţia compensatorie, dacă se modifică, înmod semnificativ, mijloacele debitorului şi resursele creditorului, întrucât şi mărirea, şimicşorarea prestaţiei compensatorii se pot include în noţiunea de stabilire a acesteia. înschimb, cererea de sistare a prestaţiei compensatorii se timbrează cu o taxă judiciară încuantum de 20 de lei, însă în temeiul art. 15 lit. f) din ordonanţă.
În conformitate cu art. 393 C. civ., instanţa, la cererea soţului creditor, îl poateobliga pe soţul debitor să constituie o garanţie reală sau să dea cauţiune pentru a asiguraexecutarea rentei. Apreciem că şi această cerere este supusă timbrării cu o taxă judiciară
în cuantum de 20 de lei, potrivit art. 15 lit. f) din ordonanţăl11.
2.9. Încetarea regimului matrimonial şi, după caz, lichidarea comunităţii de bunurişi partajul acestora
În conformitate cu art. 319 alin. (1) C. civ., regimul matrimonial încetează princonstatarea nulităţii, anularea, desfacerea sau încetarea căsătoriei.
Art. 385 alin. (1) C. civ. prevede că, în cazul divorţului, regimul matrimonial încetează
între soţi la data introducerii cererii de divorţ. Potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, cutoate acestea, oricare dintre soţi sau amândoi, împreună, în cazul divorţului prin acordullor, pot cere instanţei de divorţ să constate că regimul matrimonial a încetat de la dataseparaţiei în fapt.
111 În sensul că pentru această cerere nu se datorează taxă judiciară de timbru separat de cea deSO de lei aferentă cererii de stabilire a prestaţiei compensatorii, a se vedea C. MAREŞ, în L.AL. VIOREL
et. al., op. cit., p. 193.
De asemenea, în sens contrar, a se vedea R. DAN, în T.C. BRICIU (coord.), op. cit., p. 272.
Autoarea a arătat următoarele: ,,Din formularea textului art. 393 C.civ., reiese că instanţa nu vaconstitui direct garanţia, ci îl va obliga pe debitor să o facă, prin urmare nu există niciun beneficiudirect în favoarea creditorului care să atragă o obligaţie suplimentară de timbrare. De asemenea,obligarea la plata unei cauţiuni, care în fapt va fi o sumă indisponibilizată pentru o anumită perioadă,nu se răsfrânge în mod direct şi pozitiv asupra patrimoniului creditorului. Concluzionând asupraacestui aspect, opinăm că, în ciuda faptului că aceste solicitări sunt cereri distincte faţă de petitul deacordare a prestaţiilor compensatorii, nu se urmăreşte prin formularea acestora un alt folos practicdecât cel solicitat pe calea cererii de acordare a prestaţiilor compensatorii, prin u rmare, aplicândinterpretarea per a contraria a art. 34 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, conchidem că aceste cererinu sunt supuse taxării individuale".
284 Art. 15
TAXELE JUDICIARE DE TIMBRU
Prin urmare, cererea având ca obiect constatarea încetării regimului matrimonial dela data separaţiei în fapt se timbrează cu o taxă judiciară în cuantum de 20 de lei, potrivitart. 15 lit. f) din ordonanţă, indiferent dacă aceasta reprezintă sau nu un capăt de cerereaccesoriu în raport de capătul de cerere principal având ca obiect desfacerea căsătorieiprin divorţ, din moment ce nu este inclusă în enumerarea art. 15 lit. e) din acelaşi actnormativ, iar lit. f) nu introduce vreo distincţie.
În conformitate cu art. 357 alin. (1) C. civ., în cadrul lichidării comunităţii, fiecare dintresoţi preia bunurile sale proprii, după care se va proceda la partajul bunurilor comune şi laregularizarea datoriilor. Alin. (2) al aceluiaşi articol prevede că, în acest scop, se determină
mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soţ, pe baza contribuţiei sale atât la dobândireabunurilor comune, cât şi la îndeplinirea obligaţiilor comune; până la proba contrară, seprezumă că soţii au avut o contribuţie egală.
Timbrarea cererii prin care se solicită regularizarea datoriilor comune ale soţilorse stabileşte prin raportare la art. 3 alin. (1), iar nu la art. 5 alin. (1) lit. c) din ordonanţăI1I,în timp ce timbrarea cererii de partaj al bunurilor comune dobândite în timpul căsătorieise determină potrivit art. 5 din acelaşi act normativ121.
În acelaşi context, menţionăm şi art. 370 alin. (1) C. civ., potrivit căruia, dacă regimulmatrimonial al soţilor este cel al comunităţii legale sau convenţionale, instanţa, la cerereaunuia dintre soţi, poate pronunţa separaţia de bunuri, atunci când celălalt soţ încheie actecare pun în pericol interesele patrimoniale ale familiei. De asemenea, alin. (11) al aceluiaşiarticol prevede că, la cererea tutorelui soţului care beneficiază de consiliere judiciară saude tutelă specială ori la cererea consiliului de familie, instanţa poate pronunţa separaţiade bunuri, atunci când aceasta este în interesul persoanei ocrotite.
În conformitate cu art. 370 alin. (2) C. civ., instanţa va face aplicarea dispoziţiilorart. 357 din acelaşi cod. Prin urmare, raportat la această dispoziţie legală, apreciem că
separaţia de bunuri implică partajul bunurilor comune şi regularizarea datoriilor, considerentpentru care vor fi aplicabile taxele judiciare de timbru aferente acestor cereri, menţionatemai sus.
§3. Domeniul de aplicare al art. 15 lit. f) din ordonanţă
Potrivit art. 15 lit. f) din ordonanţă, taxa judiciară de timbru aferentă oricărei altecereri neevaluabile în bani referitoare la raporturi de familie este în cuantum de 20 delei, dacă nu sunt scutite, potrivit legii, de la plata acesteia.
În primul rând, acest text legal reglementează timbrarea unor cereri referitoarela raporturi de familie. Cartea a li-a a Codului civil, intitulată „Despre familie", includeurmătoarele instituţii juridice: căsătoria (titlul li), rudenia (titlul III), autoritatea părintească
(titlul IV) şi obligaţia de întreţinere (titlul V).
Prin urmare, toate cererile neevaluabile în bani vizând aplicarea acestor instituţiijuridice sunt considerate cereri referitoare la raporturi de familie şi se timbrează cu o taxă
111 A se vedea, pentru dezvoltări, punctul 6.9. din secţiunea §6 a comentariului aferent art. 5
