caz, a unui act administrativ, în sensul acestei legi, fie din nesoluţionarea în termenul legalori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes
legitim; art. 17 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 prevede că pentru cererile formulate înbaza acestei legi [în categoria cărora se includ şi cererile introduse de cei vătămaţi atâtîn drepturile, dar şi în intereselor lor printr-un act administrativ - n.n.] se percep taxelede timbru prevăzute de O.U.G. nr. 80/2013; considerăm că trimiterea art. 17 alin. (2) dinlege la O.U.G. nr. 80/2013 priveşte, ca regulă, art. 16 din acest din urmă act normativ, atâttimp cât obiectul cererii respective se poate încadra în domeniul său de aplicare;comparând cele două definiţii legale ale noţiunilor de „drept" şi „interes legitimprivat", citate mai sus, se constată că interesul priveşte realizarea unui drept subiectivviitor şi previzibil, de unde rezultă că, atât timp cât art. 16 din ordonanţă reglementează
timbrarea cererilor introduse de cei vătămaţi în drepturile lor printr-un act administrativ,cu atât mai mult ar trebui să vizeze şi timbrarea cererilor introduse de cei vătămaţi doarîn interesele lor legitime de respectivul act.
Nu sunt însă supuse timbrării cererile formulate de Avocatul Poporului şi de MinisterulPublic, în considerarea art. 30 alin. (1) din ordonanţă.
Potrivit art. 1 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Avocatul Poporului, în urma controluluirealizat potrivit legii sale organice, dacă apreciază că ilegalitatea actului sau refuzul autorităţiiadministrative de a-şi realiza atribuţiile legale nu poate fi înlăturat decât prin justiţie,poate sesiza instanţa competentă de contencios administrativ de la domiciliul petentului;petiţionarul dobândeşte de drept calitatea de reclamant, urmând a fi citat în această
calitate; dacă petiţionarul nu îşi însuşeşte acţiunea formulată de Avocatul Poporului laprimul termen de judecată, instanţa de contencios administrativ anulează cererea.
De asemenea, potrivit art. 1 alin. (4) din lege, Ministerul Public, atunci când,în urma exercitării atribuţiilor prevăzute de legea sa organică, apreciază că încălcările
o.U.G. NR. 80/2013
Art. 16
289
drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor se datorează existenţei unoracte administrative unilaterale individuale ale autorităţilor publice emise cu exces deputere, cu acordul prealabil al acestora, sesizează instanţa de contencios administrativde la domiciliul persoanei fizice sau de la sediul persoanei juridice vătămate; petiţionaruldobândeşte de drept calitatea de reclamant, urmând a fi citat în această calitate.
Totodată, în conformitate cu alin. (5) al aceluiaşi articol, când Ministerul Publicapreciază că prin emiterea unui act administrativ normativ se vatămă un interes legitimpublic, sesizează instanţa de contencios administrativ competentă de la sediul autorităţiipublice emitente.
În aceste ipoteze, când petiţionarul dobândeşte, în temeiul legii, calitatea dereclamant în proces, acestuia nu îi revine obligaţia de achitare a taxei judiciare de timbruaferente cererii, având în vedere că cererea nu a fost formulată de petiţionar, ci de AvocatulPoporului sau, după caz, de Ministerul Public, care nu datorează, după cum am arătat,astfel de taxe.
În al doilea rând, potrivit art.16 din ordonanţă, vătămarea dreptului (sau a interesuluilegitim) trebuie să rezulte dintr-un act administrativ sau din refuzul nejustificat al uneiautorităţi administrative de a rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege.
Prin „act administrativ", în accepţiunea art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004,se înţelege actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică,în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concreta legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice.
Alin. (2) al art. 1 din acelaşi act normativ prevede că se poate adresa instanţei decontencios administrativ şi persoana vătămată într-un drept al său sau într-un intereslegitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.
În conformitate cu art. 2 alin. (1) lit. c1) din lege, sunt asimilate actelor administrative,în sensul acestei legi, şi contractele încheiate de autorităţile publice care au ca obiectpunerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public,prestarea serviciilor publice, achiziţiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute şi altecategorii de contracte administrative.
Art. 16 din ordonanţă nu introduce vreo distincţie în privinţa actului administrativcare a produs vătămarea dreptului sau interesului legitim al reclamantului, considerentpentru care acest text legal este incident atât în privinţa actelor administrative unilaterale,cât şi a contractelor administrative, în afară de cazul când legea prevede altfel.
Un exemplu de normă derogatorie este art. 56 alin. (1)-(4) din Legea nr. 101/2016
privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică,a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune deservicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare aContestaţiilor, potrivit căruia cererile introduse la instanţele judecătoreşti potrivit prevederilorcapitolului VI, intitulat „Sistemul de remedii judiciar", se taxează cu 2% din valoarea cererii,dar nu mai mult de 100.000.000 lei; cererile neevaluabile în bani formulate potrivit acesteilegi se taxează cu 450 de lei; recursul/apelul se taxează cu 50% din taxa prevăzută la alin. (1)şi/sau alin. (2), după caz; sunt scutite de taxa judiciară de timbru prevăzută la alin. (1) şi/
sau alin. (2) recursurile/apelurile formulate de autorităţile contractante.
