în procesul penal, persoana vătămată sau succesorii acesteia pot introduce la instanţacivilă acţiune pentru repararea prejudiciului cauzat prin infracţiune. De asemenea, înconformitate cu alin. (5) al aceluiaşi articol, în cazul în care acţiunea civilă a fost exercitată
de procuror, dacă se constată din probe noi că prejudiciul nu a fost integral acoperit prinhotărârea definitivă a instanţei penale, diferenţa poate fi cerută pe calea unei acţiuni lainstanţa civilă. Totodată, alin. (6) prevede că persoana vătămată sau succesorii acesteia potintroduce acţiune la instanţa civilă, pentru repararea prejudiciului născut ori descoperitdupă constituirea ca parte civilă.
În ceea ce priveşte art. 20 alin. (8) C. proc. pen., potrivit căruia acţiunea civilă careare ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului şi părţii responsabile civil mente,exercitată la instanţa penală sau la instanţa civilă, este scutită de taxă de timbru, formulămurmătoarele observaţii:
potrivit art. 19 alin. (5) C. proc. pen., repararea prejudiciului material şi moralse face potrivit dispoziţiilor legii civile; ca atare, acesta poate fi reparat în natură (prinrestituirea bunului, de pildă) sau prin echivalent bănesc (prin plata unei despăgubiri); sedesprinde, aşadar, concluzia că art. 20 alin. (8) C. proc. pen. nu limitează sfera cererilorscutite de taxă judiciară de timbru la cele având ca obiect exclusiv despăgubiri, aşa cumimpune art. 29 alin. (1) lit. i) din ordonanţă;
în schimb, art. 20 alin. (8) C. proc. pen. acordă scutirea de la plata taxei judiciarede timbru cererilor în repararea prejudiciului produs prin infracţiune doar atunci cândacestea sunt formulate împotriva inculpatului sau părţii responsabile civil mente; raportat laart. 82 C. proc. pen., inculpatul este persoana împotriva căreia s-a pus în mişcare acţiuneapenală; în ceea ce priveşte însă noţiunea de cauză penală din cuprinsul art. 29 alin. (1)lit. i) din ordonanţă, aceasta pare a nu fi limitată numai la procesul penal în care s-a pusîn mişcare acţiunea penală.
Semnificaţia noţiunii de „cauză penală" din cuprinsul art. 29 alin. (1) lit. i) dinordonanţă constituie obiect de practică judiciară neunitară111•
Textul legal reglementează scutirea de la plata taxelor judiciare de timbru, în primă
instanţă şi în căile de atac, a acţiunilor penale sau a acţiunilor civile alăturate acţiunii penale111 Problema a făcut obiect de dezbatere în cadrul Întâlnirii preşedinţilor secţiilor civile alecurţilor de apel - Curtea de Apel Piteşti, 14-15 noiembrie 2019; minuta întâlnirii se găseşte pesite-ul www.inm-lex.ro; punctul de vedere al Institutului Naţional al Magistraturii a fost redactat
O.U.G. NR. 80/2013
Art. 29
421
în cadrul procesului penal, precum şi a acţiunilor civile promovate separat, pe calea unuiproces civil, dacă pretenţiile deduse judecăţii decurg dintr-o cauză penală.
Prin Decizia nr. 387 /2015111, Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile art. 29
alin. (1) lit. i) din ordonanţă sunt constituţionale în măsura în care sunt scutite de la platataxei judiciare de timbru acţiunile şi cererile referitoare la despăgubirile civile pentruprejudiciile materiale şi morale decurgând dintr-o cauză penală în condiţiile în care faptacauzatoare de prejudiciu, la momentul săvârşirii acesteia, era prevăzută ca infracţiune.
Decizia specificată a fost pronunţată în contextul dezincriminării unor infracţiuni.
În concret, dacă înainte să se pună în mişcare acţiunea penală fapta a fost dezincriminată,caz în care persoanei vătămate i-a rămas exclusiv posibilitatea de a se adresa instanţeicivile cu acţiune civilă în despăgubiri, aceasta din urmă se impune să fie scutită de la platataxei judiciare de timbru.
Această decizie s-a întemeiat, în esenţă, pe încălcarea principiului egalităţii în faţalegii, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie, apreciindu-se că tratamentul juridicdiferit aplicat persoanelor care se află în aceeaşi situaţie juridică, respectiv celor caresolicită recuperarea prejudiciului suferit ca urmare a săvârşirii unei fapte care constituiainfracţiune la data săvârşirii, dar care nu mai face obiectul acţiunii penale, este determinat,în principiu, de celeritatea cu care au fost efectuate urmărirea penală şi judecarea cauzelor,iar acesta este un criteriu aleatoriu şi exterior conduitei persoanei, fiind în contradicţiecu principiul constituţional.
Anterior pronunţării acestei decizii, soluţia pe care am îmbrăţişat-0121 era întemeiată
pe corelaţia dintre legea taxelor de timbru şi dispoziţiile Codului de procedură penală.
Astfel, după cum am arătat deja, în conformitate cu art. 20 alin. (8) C. proc. pen.,acţiunea civilă care are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului şi părţiiresponsabile civilmente, exercitată la instanţa penală sau la instanţa civilă, este scutită
de taxă de timbru.
Dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. i) din O.U.G. nr. 80/2013 se impuneau a fi interpretatecoroborat cu cele ale art. 20 alin. (8) C. proc. pen., astfel încât ne aflam în prezenţa noţiuniide cauză penală numai în ipoteza în care s-a pus în mişcare acţiunea penală, căci numa·i înacel caz putem vorbi despre existenţa unui inculpat, prin raportare la art. 82 C. proc. pen.,de D.N. THEOHARI şi este expus în cadrul prezentei lucrări; participanţii au decis păstrarea votuluiexprimat la o întâlnire precedentă în privinţa aceleiaşi probleme de drept.
Astfel, în majoritate, participanţii şi-au însuşit soluţia expusă în opinia I.N.M.
În minoritate, s-a apreciat în sensul că există „cauză penală" ori de câte ori a fost înregistrată
o sesizare (plângere, denunţ) pe rolul organelor de urmărire penală şi s-a constituit un dosar penal(în înţelesul organelor de urmărire penală, prin acordarea indicativului per P), indiferent de soluţiadată sesizării. Pentru o interpretare extensivă a noţiunii de „cauză penală" pledează şi dispoziţiileart. 29 alin. {l) lit. i) din O.U.G. nr. 80/2013, intenţia legiuitorului fiind aceea de protecţie a victimeiunei fapte penale. Un alt argument în favoarea acestei interpretări este acela că, în ipoteza săvârşiriiunui abuz de drept procesual în sesizarea organelor de urmărire penală, sunt prevăzute sancţiunispecifice, cum sunt amenda judiciară, sancţiuni aplicabile pentru săvârşirea infracţiunii de inducereîn eroare a organelor judiciare etc.
