Este de observat faptul că sumele fixe prevăzute în cadrul art. 3 alin. (1) din ordonanţă,şi anume 40 de lei, 355 de lei, 1.355 de lei, 2.105 lei şi 6.105 lei, reprezintă ele însele taxe111 Potrivit art. 194 lit. c) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată va cuprinde obiectulcererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani,precum şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor
corespunzătoare.
O.U.G . NR. 80/2013
Art. 3
33
judiciare de timbru stabilite pentru cereri al căror obiect are o valoare egală cu sumafixată ca limită maximă a plafonului de la litera anterioară. De exemplu, suma de 2.105
lei prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. e) din ordonanţă constituie taxa judiciară de timbruaferentă unei cereri al cărei obiect are o valoare de SO.OOO de lei, această din urmă sumă
reprezentând limita maximă a valorii obiectului cererilor încadrate la lit. d).
§4. Cererile supuse timbrării potrivit art. 3 din O.U.G. nr. 80/2013 în funcţiede obiectul lor concret şi modul de stabilire a taxei judiciare de timbru pentrufiecare dintre acestea
În lipsa unui regim juridic derogatoriu, în cazul cererilor evaluabile în bani, taxajudiciară de timbru aferentă acestora se stabileşte potrivit art. 3 alin. (1) din ordonanţă
prin raportare la valoarea obiectului cererii respective, ce coincide cu valoarea folosuluipatrimonial ce s-ar obţine, direct sau indirect, în patrimoniul titularului cererii îneventualitatea admiterii integrale a acesteia prin hotărâre judecătorească.
4.1. Cererea având ca obiect plata unei sume de bani pentru care nu se prevedeun regim juridic taxabil derogatoriu de la art. 3 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013
În lipsa unor norme speciale care să instituie un regim juridic de timbrare derogatoriu,cererile având ca obiect plata unei sume de bani (aşa-numitele în practica judiciară cereriîn pretenţii) se timbrează potrivit art. 3 alin. (1) din ordonanţă prin raportare la valoareapretinsă de reclamant prin cerere.
Valoarea obiectului cererii nu poate fi contestată de partea adversă sau considerată
derizorie de instanţă în aplicarea art. 31 alin. (2) din ordonanţă, întrucât, în cazul analizat,această valoare nu poate fi disociată de fondul pretenţiei.
Dacă reclamantul a pretins, prin cerere, valorificarea unei creanţe mai mari decâtaceea la care, potrivit legii, ar avea dreptul, taxa judiciară de timbru aferentă acestei cererise stabileşte prin raportare la valoarea pretinsă de reclamant, fiind fără relevanţă sub acestaspect faptul că, în acest caz, instanţa va admite cererea numai în parte.
De exemplu, dacă suma împrumutată pârâtului de către reclamant este de 10.000
de lei, însă acesta din urmă a pretins, prin cererea de chemare în judecată, restituirea decătre pârât, cu acelaşi titlu, a unei sume de 15.000 de lei, taxa judiciară de timbru aferentă
acestei cereri este în cuantum de 855 de lei, potrivit art. 3 alin. (1) lit. c) din ordonanţă,fiind stabilită prin raportare la suma de 15.000 de lei, pretinsă de reclamant; în acest caz,instanţa va admite, în parte, cererea şi va obliga pârâtul să restituie reclamantului sumade 10.000 de lei.
În mod similar, dacă reclamantul a pretins, prin cerere, valorificarea unei creanţemai mici decât aceea la care, potrivit legii, ar avea dreptul, taxa judiciară de timbru aferentă
acestei cereri se stabileşte prin raportare la valoarea pretinsă de reclamant; în acest caz,instanţa, cu respectarea limitelor învestirii, va admite, în integralitate, cererea, reclamantulavând dreptul, în condiţiile legii, să formuleze o nouă cerere de chemare în judecată pentruvalorificarea restului de pretenţii, pentru care îi va reveni obligaţia de a plăti o altă taxă
judiciară de timbru stabilită în funcţie de valoarea acestora.
De exemplu, dacă suma împrumutată pârâtului de către reclamant este de 15.000
de lei, însă acesta din urmă a pretins, prin cererea de chemare în judecată, restituirea
